• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Afacerea cu struți în România. Ce nu a mers?

    Roxana Dobre -

    Creșterea struților se anunța acum câțiva ani ca o adevărată lovitură pentru micii fermieri. Exoticele păsări ar fi trebuit să aducă profituri uriașe, mai ales că peste tot se spunea că nu sunt deloc pretențioase, iar carnea, ouăle, penele și pielea lor sunt produse pe care atât românii, dar mai ales străinii se bat aproape la propriu să le achiziționeze. Cu eforia începutului odată apus, astăzi tragem linie și vedem că din fermele de struț ce s-au înființat în România, doar câteva mai funcționează și astăzi, și acestea cu mari probleme.

    O mare parte din fermele de struț au fost finanțate cu fonduri europene prin SAPARD, bani ce s-au irosit după ce majoritatea crescătorilor au capitulat în lupta cu o piață de desfacere inexistentă și probelemele de sănătate specifice acestor păsări.

    Pentru mulți români care și-au făcut fermă de struți, experiența nu a fost una îndeajuns gândită. De fapt, analiza Agrointeligența arată că probabil cea mai mare greșeală a crescătorilor a fost că s-au îmbulzit să facă profit cu o pasăre despre care nu știau mare lucru și pe care cei mai mulți dintre ei o văzuseră până atunci doar la grădina zoologică.

    Nu puțini sunt cei care au tratat struțul ca pe porc sau ca pe o gâscă mai mare, i-au băgat pe gât furaje cât putea duce ca să ajungă la 80-100 de kilograme într-un an de zile. Rezultatul? Mulți dintre struți au murit sub ochii crescătorului care nu a știut pur și simplu ce tratament să le administreze și nici nu au găsit un medic veterinar specializat în animale exotice și care să îi poată ajuta cu tratamente țintite.

    Spațiu și condiții

    Creșterea “după ureche” a acestei păsări a adus pierderi însemnate multor crescători care s-au trezit cu păsările moarte peste noapte. Este și cazul lui Constantin Udreanu din localitatea Valea Călugărească, județul Prahova care spune că nu mai vrea să audă de acest tip de afacere care necesită foarte multă muncă și atenție.

    “Ai nevoie de mult spațiu și de condiții. Eu am respectat toate indicațiile pe care mi le-a dat cel de la care am cumpărat. Nu este deloc simplu. Acum îi mulțumesc lui Dumnezeu că am avut inspirația să cumpăr doar patru pui că altfel pierdeam mulți bani. Mi-au murit toți patru în două săptămâni, nu mai puteau să stea în picioare. Am chemat medicul veterinar care le-a făcut și el ce tratament s-a priceput, calciu din câte îmi amintesc. Cert este că pe ultimul l-am găsit mort cu picioarele rupte”, ne-a declarat complet dezamăgit prahoveanul. El spune că această pasăre are multe “chichițe” pe care dacă nu le știi riști foarte mult.

    Dintre cei care și-au făcut fermă de struți și care încă mai sunt ”activi”, noi l-am găsit pe un crescător din Buzău care a investit în două rase: Struțul de Zimbabwe și Struțul Australian. Acum mai are doar 2-3 păsări pe care le ține din pasiune și vinde carne doar prietenilor. Alți clienți nu are.

    Hrănirea struților, cea mai mare problemă

    Crescătorul din Buzău a dorit să își păstreze anonimatul, dar spune că dacă ar sta să vorbească despre “secretele” struților, ar trebui să aibă la dispoziție o săptămână. Precizează că struții sunt, în realitate, păsări foarte pretențioase cărora trebuie să “le știi rostul”, altfel riști să le pierzi peste noapte. “Sunt multe lucruri de vorbit. Sunt niște păsări ciudate și oricât ai încerca să le adaptezi, ele tot comportamentul nativ îl au. Au foarte multe reguli stricte în principal legate de alimentație, care trebuie respectate. Aceste condiții sunt legate foarte strâns una de cealaltă și orice mică scăpare duce la compromiterea poate chiar în totalitatea a investiției. Plus că este foarte complicat dacă pierzi un struț pentru că paguba este extrem de mare, nu e ca și cum ai pierde o găină”, ne explică crescătorul.

    hranirea strutilor

    Struțul mănâncă ca un cal
    Ceea ce consumă un cal, este bun și pentru un struț. În plus, pentru struț este recomandat ca fânul și lucerna să fie mărunțite, iar grăunțele să fie parțial măcinate. În felul acesta vor fi mai bine asimilate. Alimentația struților este cel mai important factor ce va influența creșterea unor păsări sănătoase și productive. Foarte adesea se fac grave erori în ceea ce privește nutriția struților lucru ce va reduce fertilitatea păsărilor și implicit scăderea productivității. Struții sunt animale ierbivore, hrănindu-se în principal cu lucernă și anumite tipuri de grăunte. Exista rețete speciale de preparare a amestecului de mâncare în funcție de stadiul de viață al păsării (de exemplu, conținutul în proteine va avea variații între 16-22%) rațiile pentru puii de o zi foarte bogate în proteine nu sunt recomandabile deoarece pot genera anumite tulburări digestive.
    Rațiile pentru struții reproducatori trebuie să conțină un supliment de calciu. O altă problema a nutriției struților este legată de obiceiul acestora de a mânca orice este strălucitor, mai ales puii. De aceea este de dorit ca ei să fie ținuți într-un spațiu curat, de preferat o curte cu multă iarbă, dar fără alte obiecte sau resturi în ea. Struții ingerează mici pietricele pentru a putea ajusta digestia fiind recomandat ca astfel de pietricele să fie răspândite în spațiul în care stau păsările. Prezența unei surse de apă curată este absolut necesară.
    Suprafața de pășune necesară (de valoare medie) pentru un struț este de 200-250 mp, respectiv o densitate de 40-50 de struți/ha de pășune. Struții valorifică foarte bine iarba, dar consumă cu plăcere și rădăcinoasele și cerealele. Dintre rădăcinoase, consumă bine, în condițiile țării noastre, sfeclă de zahăr, bostănoasele (dovlecii și pepenii furajeri), guliile furajere, napii etc. tocate, iar în hrana puilor de struț până la 90 de zile este bine să se asigure morcovii furajeri. De asemenea, în hrana struților, pentru asigurarea aportului proteic necesar, se vor include boabele de cereale. Boabele de cereale se vor administra nemăcinate, întrucât stomacul struților are o asemenea fiziologie încât trebuie să consume nutrețuri grosiere (Sursa: www.qreferat.com)

    Proprietarul a ceea ce încă mai numește fermă de struți, buzoianul a declarat pentru Agrointeligența că struții au două mari puncte unde trebuie atenție maximă: stomacul și stresul.
    La struți, stresul se manifestă în situația în care nu au spațiu corespunzător sau sunt speriați un timp îndelungat.

    “Cele mai multe probleme apar atunci când pasărea nu este hrănită corect, adecvat vârstei și când normele de igienă a fermei nu sunt respectate, determinând apariția bolilor de nutriție și a infecțiilor. Trebuie să respecți o rețetă de hrană foarte bine echilibrată”, explică buzoianul.

    O altă mare problemă de care s-au lovit crescătorii de struți este lipa medicilor veterinari care nu sunt specializați pe tratarea struților și nu au cum să îi ajute pe crescători când apelează la ajutor de specialitate. “Nici medicii veterinari specializați nu găsești aproape de zonă ca să monitorizeze păsările măcar săptămânal. Trebuie să cunoști toate semnele pe care pasărea ți le dă. De exemplu, dacă stă într-o parte înseamnă că are ceva probleme și dureri la picior. Pasărea îți dă destule semnale, dar dacă nu le recunoști, riști să o pierzi fără măcar să știi de ce. În general, stuții mei au murit din cauza constipației pentru că se blochează stomacul când nu îi dai hrana care trebuie sau din cauza paraziților, dacă nu sunt făcute toate tratamentele la timp, în general toamna. Majoritatea celor care au cumpărat nu știu nimic despre struți. Aici a fost marea problemă”, recunoaște crescătorul din Buzău.

    ferma de struti 1

    ”Struții nu trebuie să se ude pe spate”

    El îi sfătuiește pe cei care vor să investească într-o astfel de afacere să aibă în vedere că trebuie să aloce foarte mult timp pentru îngrijirea păsărilor. “Nu este o afacere de week-end. Pentru a avea o mortalitate scăzută în rândul puilor în primele două luni creșterea puilor ar trebui efectuată de crescători experimentați. Experiența se dobândește în timp, după creșterea câtorva loturi de pui, și la început trebuie să petreci și câte 10 – 16 ore lângă pui. Trebuie ținut cont și de faptul că struții nu trebuie să se ude pe spate, așa că trebuie protejați de ploaie și de ninsoare. Struțul nu are nici o problemă dacă merge pe zăpadă, doar să nu se ude în sus”, ne mai spune crescătorul.

    Tratamentul specializat ajunge și la 1.000 de lei

    Găsirea unui medic veterinar care să fie specializat și să își asume responsabilitatea uriașă a sănătății struților nu este ușoară, așa cum au descoperit și reporterii Agrointeligența. După multe căutări am ajuns la o clinică specializată în animale exotice – Falconvet, înființată în 2007 de dr. Radu Boncea. Specialistul activează și la Circul Globus, așa că are destulă experiență, inclusiv în îngrijirea struților. Totuși, spune că puțini crescători l-au contactat să îi ceară sfaturi.

    “Struții au nevoie de furaje speciale care se fac și la noi șide condiții foarte bune, mai ales pe timp de iarnă, când au nevoie de căldură. Costurile cu tratamentele medicale depind foarte mult și de problemele sau de starea în care se află pasărea. În general, apelează la serviciile noastre cei care cumpără astfel de păsări pentru frumusețe. Sunt crescători care vor ca păsările lor să fie mândria satului și astfel cumpără 2-3 struți. Aceștia investesc și în tratamentele medicale pentru că vor să le aibă cât mai mult timp. Dacă pasărea este destinată sacrificării, proprietarul preferă să o taie decât să plătească 1.000 de lei pentru o operație sau diverse tratamente. Sunt destul de puțini cei care sunt dispuși să facă niște eforturi financiare. Investește ca și afacere și atunci nu îi mai respectă toate tratamentele”, a declarat pentru Agrointeligența dr. Radu Boncea de la Falconvet (www.falconvet.ro).

    În prezent, în România mai funcționează doar câteva ferme de struți. Par să fi rezistat doar afacerile cu efective mari și punct de abatorizare propriu, care exportă carnea și pielea de struț în țări precum Rusia, Ucraina sau Franța.

    Foto: laplandica.com



     


    Te-ar mai putea interesa

    Când se seamănă semințele de roșii Plânsul viței de vie. De ce ”plânge” via primăvara MADR lansează programul „Un tractor pe fermă” pentru fermierii până în 400 de hectare

    Ultimele știri

    România ar putea avea un laborator care să efectueze analizele pentru mierea din afara UE UCPR: Produsele avicole obținut în fermele din România sunt sigure din punct de vedere al sănătăţii Situație fără precedent în SUA: Gripă aviară depistată la vaci de lapte