• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Ferma de struți care a “supraviețuit” pe piață – secretele unei afaceri în care majoritatea crescătorilor au falimentat

    Roxana Dobre -

    Creșterea struților se anunța acum câțiva ani ca o adevărată lovitură pentru micii fermieri. Exoticele păsări ar fi trebuit să aducă profituri uriașe, mai ales că peste tot se spunea că nu sunt deloc pretențioase, iar carnea, ouăle, penele și pielea lor sunt produse pe care atât românii, dar mai ales străinii se bat aproape la propriu să le achiziționeze. Cu euforia începutului odată apus, astăzi tragem linie și vedem că dintre fermele de struți ce s-au înființat în România, doar câteva mai funcționează și astăzi, și acestea cu mari probleme. Unul dintre “supraviețuitorii” acestei afaceri, care a distrus visele multor crescători din România este Năstase Adrian, un buzoian care a investit 50.000 de euro într-o fermă pe care a numit-o sugestiv “Casa cu struți”.

    Struti3

    Investiție de 50.000 de euro

    Năstase Adrian (48 de ani) a cumpărat primii struți în 2012 când a și început aventura lui în ale agriculturii. Deși absolvent al Facultatății de Eletromecanică navală, deci fără vreo legătură cu agricultura, buzoianul a investit 50.000 de euro într-o fermă de struți. A început cu 150 de pui în vârstă de o lună și pre-reproducători, achiziționați din țară.  Ca multe alte afaceri, ideea i-a venit buzoianului după ce a citit un articol despre cât de profitabilă este o astfel de afacere.

    “Am avut norocul că un prieten avea o cunoștință care deținea la momentul respectiv struți. Am mers în vizită și atunci m-am hotărât pe loc să pornesc și eu o astfel de afacere”, ne-a declarat antreprenorul. El spune că a început totul de la zero, adică de la achiziția de teren până la construirea adăposturilor și a furajelor.

    Ferma este situată în localitatea Gura Câlnăului, la circa 2 kilometri de Buzău și se întinde pe o suprafață de 4.000 mp.

    Struti2

    “Abia după 3-4 ani începi să te gândești la recuperarea investiției”

    În prezent Năstase Adrian mai are 24 de struți maturi care fac ouă pe care fermierul le incubează. Cum a rezistat? Doar prin multă pasiune și devotament.

    “Am rezistat destul de greu având în vedere că abia după 3-4 ani începi să te gândești la recuperarea investiției, cu rezerve în pronostic având în vedere că vremea influențează evoluția lor, fertilitatea nativă, și tot felul de factori aleatori”, ne-a declarat buzoianul.

    El spune că păsările s-au adaptat foarte bine în ferma de la Buzău dar un avantaj în plus îl au zonele cu un regim termic mai ridicat. “De adaptat s-au adaptat bine la condițiile de la noi. Sunt un avantaj zonele cu un regim termic mai ridicat, fără exces de umiditate și vânturi puternice. Problemele care apar sunt de la modul în care se alimentează, condițiile în care cresc, etc. Fiecare crescător descoperă pe pielea lui fel de fel de probleme și modul de rezolvare. Când sunt mici, până pe la 3-4 luni necesită o grijă mai mare față de majoritatea păsărilor, să spunem consacrate la noi”, ne-a mai spus fermierul buzoian.

    Struti1

    Fonduri europene pentru ferma de struți – doar un vis frumos

    Antreprenorul spune că pe piața din România nu există literatură de specialitate sau studii despre creșterea struților având în vedere că au apărut relativ recent. “Tot ce a apărut este preluat din studii făcute în alte țări. Ca alimentație nu necesită cantități mari de hrană, dar în calculul  rentabilității trebuie ținut cont de modul de procurare a furajelor, dacă le ai sau le cumperi”, ne-a mai explicat crescătorul.

    Despre greutățile care sunt întâmpinate într-o astfel de afacere, Năstase Adrian amintește și lipsa de organizare a crescătorilor sau dezinteresul autorităților europene pentru acest sector și implicit a celor din România. “Problemele țin de faptul că sectorul fiind recent apărut, fără o pondere mare și o formă de organizare care să îi reprezinte pe crescători, nu constituie o direcție prioritară în opțiunile europene, la propunerea statului român. Sunt punctate foarte prost așa că accesarea unor fonduri europene chiar în exercițiul financiar 2015-2020 este imposibilă”, ne-a mai spus crescătorul.

     


    Te-ar mai putea interesa

    Fermier amendat după ce și-a fertilizat terenurile cu gunoi de grajd și a creat ”disconfort olfactiv” Casa Verde 2024 – buget record pentru instalarea panourilor solare Micul fermier care a inventat o mașină de însămânțat: ”Prețurile mai mici mi-au adus mulți clienți”

    Ultimele știri

    De ce merită să fie semănat hibridul de porumb Jumbo 48, de la Rodbun Marcel Ciolacu tranșează problema închiderii supermarketurilor în weekend: „Nu este oportun” George Cățean, fermier: Cea mai vândută telemea din România este produsă în Germania