• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Specialiștii DEKALB: cum influenţează fluctuaţiile de temperatură evoluția rapiţei

    agrointeligenta.ro -

    Ȋn ultimii ani, cultura de rapiţă a luat amploare, suprafeţele cultivate cu această plantă crescând de la un sezon la altul, atât în Europa, cât şi în România. Dacă la începutul anilor 2000, suprafaţa cultivată cu rapiţă a fost în jur de 68.000 ha, în 2015, aceasta a ajuns la peste 400.000 ha în România.

    Rapița a fost şi este cultura cu cea mai mare rată de profitabilitate/ha. Cererea crescândă pe piaţa din UE, faptul că este o foarte bună premergătoare pentru cultura de grâu şi obţinerea primilor bani în fermă prin valorificarea producţiei de rapiţă, reprezintă câteva din atuurile acestei plante deosebite.

    Deoarece s-au înregistrat (deja!) recorduri de temperaturi negative în ţara noastră în data de 3 ianuarie (-16.1°C în Călăraşi şi -13.3°C în Alexandria şi Bucureşti), iar de curând am traversat o perioadă cu ploi abundente şi temperaturi pozitive mai mari de 10°C, rezultând o diferenţă de 26°C între data de 3 ianuarie şi 11 ianuarie, dorim să descriem, pe scurt, statusul culturii până în acest moment şi evoluţia vremii.

    Ȋn funcţie de fiecare regiune şi fermă, cultura de rapiţă a intrat bine dezvoltată în iarnă – în majoritatea cazurilor – 80% (regula de aur: 8 frunze, 8 mm diametru colet şi 8 cm lungime rădăcina, cu/fără aplicare regulator), foarte dezvoltată – 10% (peste 10-12 frunze, cu/fără aplicare de regulator de creştere) şi slab dezvoltată – 10% (2-4 frunze, cu/fără aplicare de regulator).

    Toamna lungă şi călduroasă a permis o prelungire a epocii de semănat până la sfârşitul lunii septembrie, în partea de vest şi de sud a ţării. Regimul de precipitaţii s-a apropiat de normal, cu unele excepţii, în zona de vest şi est unde s-au înregistrat arii afectate de secetă.

    Şi începutul iernii a fost blând, cu temperaturi mai ridicate decât cele normale pentru luna decembrie. Ȋn schimb, regimul de precipitaţii a fost modest, sub normalul perioadei, cantitatea de precipitaţii căzută sub formă de zăpadă fiind nesemnificativă. A nins în partea de est a ţării, dar puţin, de neluat în seamă, fără a oferi un strat protector culturii de rapiţă.

    Deci, putem presupune ca luna decembrie nu a provocat pierderi majore în ceea ce priveşte populaţia de plante.

    Ȋn schimb, ianuarie a debutat cu temperaturi negative (1-3 ianuarie), înregistrându-se recorduri de valori negative, iar ninsorile au inceput din data 4 ianuarie. Ȋn ţara noastră, minimele înregistrate până în prezent au fost de -16.1°C, în Călăraşi, în data de 3 ianuarie. Pe 5 ianuarie, stratul de zăpadă în zonă era în jur de 11 cm. Din cauza ploilor din a doua săptămână a lunii, startul s-a redus semnificativ în toată ţara. Cultura de rapiţă a fost acoperită cu zăpadă doar în partea de est a ţării. Ȋn intervalul 10-16 ianuarie, la nivelul României s-au înregistrat temperaturi positive, atât ziua, cât şi noaptea, stratul de zăpadă topindu-se în totalitate.

    Din data de 17 ianuarie, ninsorile au revenit în est şi sud est, rapiţa aflându-se sub strat protector. Izolat, în unele părţi, zăpada a fost viscolită (sud), cultura de rapiţă ne mai fiind protejată şi expusă astfel la temperaturi negative. Ȋn vest şi nord-est, stratul de zăpadă are dimensiuni reduse (in unele zone, chiar inexistent).

    Deoarece la începutul lunii, cultura de rapiţă a fost expusă câteva zile la temperaturi negative, mai mici de -10°C şi fără strat protector de zăpadă, iar în prezent temperaturile sunt din nou scăzute, sub -10°C, (în unele zone fără zăpadă), s-ar putea ivi anumite pierderi.

    Iată câteva detalii despre toleranța la frig şi iernare:

    Cultura de rapiţă aflată în stadiul ideal de intrare în iarnă (regula 8:8:8) la care s-a aplicat regulator de creştere, poate rezista câteva zile la temperaturi de până la -10-15°C, fără strat de zăpadă; dacă există un strat de 5-10 cm, rapiţa poate rezista până la -25°C.
    Putem considera că, atunci când cultura este acoperită cu un strat de 15 cm de zăpadă, chiar dacă în aer temperatura este de -10°C, regimul termic la nivelul solului este mult îmbunătăţit, temperatura apropiindu-se de 0°C.
    Ȋn cazul unui sol foarte umed, toleranţa la ger este mult redusă, până la maximum -7-10°C.

    Problemele apar când:

    – rapiţa intra în iarnă foarte dezvoltată (peste 10 frunze) sau slab dezvoltată (2-4 frunze); fără aplicare de regulator de creştere şi expusă la temperaturi negative de -10°C, pierderile pot fi chiar şi de peste 50%;
    – cultura nu este acoperită cu zăpadă şi este expusă la temperaturi negative de -15-25°C, timp de mai multe zile, poate înregistra pierderi de 75% din plante. Prezenţa vântului accentuează efectul negativ al frigului.

    rapita

    Ȋn funcţie de stadiul de dezvoltare a culturii şi de aplicarea regulatorului de creştere sau lipsa acestuia, de evoluţia vremii (acoperirea culturii cu zăpadă), în teren putem întâlni diferite situaţii.

    Până în prezent, considerăm că nu s-au înregistrat pierderi semnificative din cauza temperaturilor negative şi a lipsei zăpezii, dar răcirea continuă a vremii alături de fluctuaţiile de temperatură ar putea să diminueze toleranţa la ger a culturii de rapiţă. Deocamdată nu putem prognoza pierderi de plante, totul depinde însă de evoluţia vremii.

    Dacă aveţi nevoie de informaţii suplimentare, nu ezitaţi să contactaţi /să le împărtăşiţi cu ehipa DEKALB pentru a găsi soluţia corectă.


    Te-ar mai putea interesa

    Șeful de la Agricultură – anunț în Parlament despre plata subvențiilor APIA MADR lansează programul „Un tractor pe fermă” pentru fermierii până în 400 de hectare Când se seamănă semințele de roșii

    Ultimele știri

    Porumbul de talie mică de la STINE a fost desemnat produsul anului în SUA România ar putea avea un laborator care să efectueze analizele pentru mierea din afara UE UCPR: Produsele avicole obținut în fermele din România sunt sigure din punct de vedere al sănătăţii