• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Secretele unui fermier bio: 5 plante din care se obțin cele mai fertile îngrășăminte pentru legume

    Gabriela Gimbășanu -

    Cele mai bune îngrășăminte nu costă o avere. Ele pot fi obținute din plante recunoscute pentru că pot oferi culturii de legume nutrienții de care aceasta are nevoie, explică Marin Dumbravă, fondatorul fermei ecologice BioDumbrava din comuna Joița, județul Giurgiu. 

    Cultivarea de plante în sistem ecologic presupune anumite restricții în ceea ce privește utilizarea erbicidelor, pesticidelor și îngrășămintelor. Toate aceste substanțe ce pot fi cumpărate din comerț trebuie să fie avizate pentru a fi utilizate în cultură ecologică. Cu toate acestea prețul acetor produse nu este deloc unul mic, tocmai de aceea cei mai mulți dintre legumicultorii din zona ecologică aleg să facă diverse soluții pe baza de plante care să ajute la buna dezvoltare a plantelor de cultură și să înlocuiască îngrăsămintele chimice.

    Soluțiile bio la îndemâna legumicultorilor sunt multiple. În afara fertilizării cu gunoi de grajd, fermierii fac diverse combinații de plante: tătăneasă, coada calului, dar și usturoi sau ceapă pentru a le oferi plantelor elementele nutritive de care au nevoie. Maceratele pot fi făcute din tulpină, rădăcină, funze și flori, fiecare porțiune din plantă este importantă pentru a asigura necesarul de elemente nutritive pentru legume.

    Maceratele – veritabile îngrășăminte organice

    Marin Dumbravă, un cunoscut legumicultor din comuna Joița, județul Giurgiu a realizat pentru Agrointeligența un top al plantelor pe care le utilizează pentru a asigura culturilor sale necesarul de azot, fosfor, dar și calciu sau magneziu.

    ”În ceea ce privește combaterea buruienilor, în afară de sapă și smulgerea lor manuală, altceva nu folosesc. Nu apelez nici măcar la substanțele de pe piață care sunt avizate de Organismul de Inspecție și Verificare pentru a fi utilizate în cultura ecologică. Pentru a ajuta planta să se dezvolte armonios sunt diverse soluții din plante, macerate de plante ce pot fi utilizate pentru pulverizare fie înainte de plantare, la plantare sau în timpul perioadei de vegetație. Maceratele din plante le folosesc încă din 2006 când m-am apucat de agricultura ecologică. Aici intră maceratul de urzică, tătăneasă, coada calului, gălbenele sau ceapă și usturoi”, a declarat pentru Agrointeligența Marin Dumbravă, fondatorul fermei ecologice Biodumbrava – www.biodumbrava.ro

    1.Maceratul de urzică- fetilizant bogat în azot și fier

    Poate cel mai cunoscut, dar și cel mai utilizat macerat în agricultura ecologică este cel obținut din urzică. Acest macerat presupune o perioadă mai lungă de timp, dar la final obții atât un fertilizant excepțional, cât și un produs pentru combaterea buruienilor și dăunătorilor.

    ”Maceratul de urzică este foarte bun, eu îl folosesc de când m-am apucat de agricultură ecologică pentru că este bogat în azot și fier. Este adevărat că dacă nu ai timp să aștepți până se obține un macerat de urzică numai bun de utilizat, poți tăia urzici și le poți lăsa pe sol, însă eficiența în cel de-al doilea caz este destul de scăzută. Pentru maceratul de urzică ai nevoie de un recipient din plastic în care pui urzici până la jumătate, după care completezi cu apă. De obicei raportul este de 10 kilograme de plante la 100 litri de apă. Maceratul de urzică va fi gata în câteva zile, dar trebuie să ai grijă să amesteci din când, în când în recipient și trebuie să te asiguri că maceratul beneficiază de destul de mult oxigen pentru a fermenta. Îți poți da seama când este gata de utilizare, atunci când mirosul degajat este greu de suportat. Maceratul de urzică aduce o cantitate însemnată de azot și alte elemente minerale, iar legumele se vor dezvolta armonios. Aceast îngrășământ natural ce conține o cantitate însemnată de azot nu este tolerat de culturile de mazăre, fasole, usturoi și ceapă”, a explicat producătorul de legume bio.

    2.Macerat de tătăneasă – fertilizant bogat în potasiu

    Maceratul obținut din frunzele de tătăneasă se folosește ca îngrășământ lichid, pentru culturile de legume. De obicei acest tip de îngrășământ verde este indicat pentru legumele iubitoare de potasiu, însă tătăneasa ajută grădina și prin adăugarea în sol a unor minerale precum calciu, fier, azot, magneziu sau fosfatul.

    ”Tătăneasa este o altă plantă pe care o folosesc pentru a-mi face fertilizanți. Această plantă este extrem de utilă mai ales datorită conținutului ridicat de potasiu. Maceratul de tătăneasă se prepară după aceași metodă ca cel de urzică, numai că procesul de fermentare în cazul acestei plante durează mai mult, în jur de 4-5 săptămâni. Maceratul de tătăneasă nu se administrează nediluat, ci soluția obținută se strecoară și la 1/3 cană de soluție se adugă 4 cani de apă. Soluția poate fi utilizată pentru a stropi frunzele sau pământul din jurul plantelor de cultură. Acest îngrășământ este recomandat a fi aplicat în culturile de tomate, vărzoase, castraveți, ceapă, salată sau țelină”, recomandă fermierul.

    3.Macerat din coada calului – tonic pentru plante

    Maceratul din coada calului aduce un aport însemnat de siliciu în plantă, fiind extrem de eficient și pentru combaterea dunătorilor, dar și a bolilor.

    ”Maceratul obținut din coada calului poate fi folosit atât pe post de îngrășământ verde, dar și pe post de insecticid. Datorită compușilor activi din plantă, extractul de coada calului acționează ca un veritabil tonic pentru plantele de cultură, acesta pornesc mai repede în vegetație și frunctifică mult mai repede. De asemenea, protejează planta de atacul unor boli sau a unor dunători. Maceratul de coada calului se prepară din 1 kilogram de plantă proaspătă și 10 litri de apă ce se lasă la macerat 1-3 săptămâni, în funcție de temperatura de afară. În general, fermentația este încheiată atunci când lichidul nu mai prezintă pe suprafața lui bule de aer. Îngrășământul verde se folosește în soluție diluată de 1:10”, a explicat producătorul de legume bio, cum se face un macerat corect din coada calului.

    4-5.Macerat din ceapă sau din usturoi

    Un macerat ceva mai costisitor este cel din ceapă și usturoi, dar dacă ai în grădină aceste plante sau nu ai reușit să vinzi la piață întreaga cantitate, nu trebuie să arunci legăturile de ceapă sau de usturoi ofilite – acestea pot fi folosite ca veritabile îngrășaminte pentru celelalte plante de cultură datorită microelementelor pe care le conțin.

    ”Ceapa și usturoiul ce nu mai pot fi vândute sau folosite la bucătărie se pot transforma în îngrășăminte pentru alte plante de cultură. Bogate în substanțe minerale, aceste legume pot ajuta alte plante în procesul de dezvoltare și te pot ajuta să obții producții bune, doar prin folosirea acestei soluții pe bază de ceapă și usturoi. Varianta de preparare diferă, fie poți face un macerat, dar care durează ca și timp, fie poți pune peste ceapă sau usturoi apă clocotită și cu soluția rezultată poți face stropiri în grădină sau solar”, a explicat Marin Dumbravă.

    Foto: realfoods.ro


    Te-ar mai putea interesa

    Lege nouă: Obligație pentru toți conducătorii de tractoare Vremea de schimbă radical. Șefa ANM anunță ploi și temperaturi cu minus Andrei și Oana Nicola s-au întors din Anglia pentru a-și face fermă de Angus la Porumbacu de Jos

    Ultimele știri

    Raport EFSA: Carnea de pasăre și ouăle produse în România sunt sigure pentru consum! John Enoiu, Naturevo – La ce să fie atenți fermierii după valul de ploi și temperaturi scăzute Adrian Pintea, MADR, anunț despre plata subvențiilor APIA