Povestea italienilor care înființează în România 20 de hectare de bambus gigant. Veniturile anuale calculate: 22.000 euro/ha
Gabriela Gimbășanu -
Cultura bambusului gigant sună exotic și riscant în același timp dacă vorbim despre o investiție în agricultura din România. Ideea nu este împărtășită însă de un grup de afaceriști italieni care și-au propus să cultive la noi 20 de hectare cu această plantă. Au experiență și piața asigurată, mai ales că acasă la ei, în Cizmă, consorțiul exploatează deja 1.400 hectare de bambus gigant. La noi au venit, cel mai probabil, pentru că pământul este mai ieftin și la fel și forța de muncă. În plus, sunt interesați de colaborări cu fermierii români!
Bambusul, recunoscut ca o cultură specifică mai degrabă Chinei decât Europei, este adusă în România de Consorțiul Italian al Bambusului, care își dorește să popularizeze această plantă în rândul fermierilor din UE. Cultivat la acest moment doar în scop decorativ, bambusul reprezintă o adevărată industrie în Asia, unde se valorifică aproape integral: trunchi, rădăcină, rizomi, frunze și chiar mugurii sunt vânați de restaurantele cu specific asiatic.
În România, bambusul gigant a reușit deja să stârnească interesul multora, mai ales pe cel al cercetătorilor din cadrul USAMV București, unde a fost înființată o plantație experimentală, tocmai pentru a vedea cum se comportă această plantă. În același timp, un fermier curajos din județul Timiș și-a riscat investițiile și a pus bazele primei plantații de acest gen, înființată anul acesta pe o suprafață de 5 hectare. Italienii de la Consorțiul Italian al Bambusului și-au propus pentru început să înființeze în România 20 de hectare de bambus și le asigură fermierilor mai curajoși care mizează pe această plantă și preluarea întregii producții.
Reprezentanții Consorțiului italian, alături de prof. Florin Stănică (în mijloc), prorector al USAMV București
Totul a început în urmă cu cinci ani, când președintele Consorțiului Italian a făcut o călătorie în China și a văzut plantațiile de bambus.
”Ulterior am realizat care este potențialul acestei plante și discutând cu un expert chinez, am realizat că motivul pentru care nu există plantații comerciale de bambus în Europa este legat de faptul că nimeni nu s-a gândit la asta înainte. Din cele peste 1.200 de specii și 80 de genuri de bambus cultivate în China am ales specia numită Phyllostachys edulis (pubescens – n.r.), specie de bambus ce a fost aleasă pentru caracteristicile sale calitative, productive și de adaptabilitate pe care această varietate de bambus o are. De la această varietate am recoltat semințe pe care le-am folosit pentru producerea de material săditor în spații protejate în Italia. În anul 2014, anul 0 în cultivarea bambusului în Europa a început cu apariția primelor plantații în Italia. În acest moment sunt 1.400 de hectare cultivate deja în Italia și începem să cultivăm și primele hectare de bambus în România”, a declarat Giovanni Bezze (foto jos), de la Consorțiul Italian al Bambusului.
Bambusul nu este o plantă lemnoasă, ci este o graminee perenă gigantică care este tot timpul verde și care are un regim de creștere puternic. După ce este tăiată, ca și iarba sau alte graminee, lăstărește din ce în ce mai mult.
”Bambusul este o graminee gigantică care atinge înălțimi de 14-35 metri și un diametru de 8-15 cm. Fiind o specie care trăiește în zonele cu climă temperată, această plantă poate rezista în zonele în care iarna nu se înregistrează mai mult de – 25°C. Deci pe teritoriul României poate fi cultivată în zonele ceva mai calde, așa cum este partea de vest a țării și chiar Dobrogea. În mod obișnuit, odată înființată o cultură de bambus, aceasta poate fi exploatată 80-100 de ani, fără a se efectua alte lucrări de întreținere, cu excepția celor de recoltare a masei lemnoase, a mugurilor și a rizomilor. Acest tip nou de plantație de bambus ar putea să înlocuiască toată materia primă necesară în construcții, pentru ceea ce înseamnă lemnul. Datorită durității și rezistenței lemnului de bambus se pot realiza construcții gigant ce pot rezista fără probleme la cutremure”, a explicat specialistul.
Preferă terenurile acide, fără exces de umiditate
Bambusul este planta cu viteza cea mai mare de creștere: de la un lăstar de 20 de centimetri este nevoie de doar 2 luni, pentru a ajunge la 15-20 metri înălțime.
”Bambusul este o plantă care nu are nevoie de îngrijiri speciale, nu are pretenții deosebite, iar fermieri care aleg să înființeze o astfel de cultură, imediat după înființare se pot ocupa de alte lucruri, nemaifiind necesare alte lucrări, cu excepția celor de recoltare. Această plantă poate fi cultivată pe toate tipurile de teren, de la nisipos, la cel argilos. Ca orice plantă, are și preferințe, tocmai de aceea cele mai bune rezultate au fost obținute în cazul plantelor de bambus cultivate pe terenurile acide. Este un singur lucru pe care nu îl tolerează – băltirea apei pentru că apa în exces determină asfixierea nodulară”, a mai spus Giovanni Bezze de la Consorțiul Italian al Bambusului.
Fertilizarea cu îngrășăminte organice în primii ani de viață
Pentru pregătirea terenului înainte de plantare nu sunt necesare lucrări complicate, ci pur și simplu terenul se ară și se mărunțește. Fără să fie o cerință expresă a plantei, de-a lungul timpului s-a constat faptul că dacă la arătură se încorporează îngrășăminte organice, plantele au o dezvoltare mult mai rapidă și mult mai bună. Fertilizarea este necesară în primii ani de viață ai plantației, după aceea plantele mature de bambus nu mai au nevoie de fertilizare, pentru că aceasta este asigurată de frunzele de bambus ce ajung pe sol și se descompun.
”La plantare, bambusul manifestă probleme dacă este concurat de buruieni, tocmai de aceea pentru a reduce infestarea cu buruieni este indicat, ca pe terenul unde se va cultiva bambus să fi fost lucernă. Mulcirea este o altă operațiune extrem de importantă în cultura bambusului. O bună mulcire în momentul cultivării, chiar și cu paie este recomandată deoarece menține terenul umed, protejează aparatul radicular al tinerelor plante și mărește posibilitatea de dezvoltare a rizomilor”, a adăugat reprezentantul Consorțiul Italian al Bambusului.
4 densități de plantare: 480 pl/ha, 600 pl/ha, 800 pl/ha și 1.200 pl/ha
Sistemul de plantare ales diferă în funcție de rezultatele pe care dorești să le obți din cultura de bambus, cu cât densitatea de plantare este mai mare, cu atât rezultatele economice sunt vizibile într-un timp mai scurt.
”Sunt 4 densități de plantare, astfel că în sistemul 4,56 X 4,56 vei avea 480 de plante mama la hectar, în sistemul 4 X 4 vei aveam 600 de plante mamă la hectar, în sistemul 3,45 X 3,45 vei avea 800 plante mamă la hectar și în sistem superintensiv de 2,88 X 2,88 vei aveam 1.200 de plante mamă la hectar. O distanță mai mică între rânduri, atinge maximul de producție într-un timp mai scurt, decât o plantație clasică, cu un număr mai mic de plante la hectar. Maturitatea deplină a unei plantații de bambus se atinge în 5-10 ani, totul în funcție de densitate, condițiile climatice și cele oferite de sol. Înființând o plantație industrială, ai interesul să intre cât mai repede în producție, cea cu 1.200 de plante la hectar intră în producție după 5 ani, cea cu 480 de plante după 7-8 ani”, a explicat producătorul italian.
Dată fiind dezvoltarea luxuriantă a plantelor de bambus și felul în care această plantație se extinde, este indicat, ca la marginea plantației să se facă perimetrale de 60-70 cm adâncime, la o distanță de 3 metri față de plantația învecinată, pentru a evita extinderea plantelor de bambus și pe un teren care nu îți aparține.
Nu are nevoie de tratamente
În timp ce culturile clasice au nevoie de tratamente pentru a fi protejate de atacul bolilor și dăunătorilor, planta de bambus își produce singură substanțele necesare pentru a se proteja de atacul dăunătorilor.
”Bambusul este dotat genetic cu substanțe naturale antibacteriene și antimicotice care blochează dezvoltarea parazițiilor și nu este necesară utilizarea în cultură a tratamentelor cu pesticide sau insecticide așa cum se întâmplă în cazul culturilor clasice. Mai mult, frunzele de bambus reprezintă un veritabil fertilizant natural. Lăsate pe teren, frunzele produc humus, protejând în același timp aparatul radicular și rizomii plantei de ger”, a mai spus producătorul de material săditor.
Irigarea bambusului se face în primii 2 ani de la sădire
Plantele de bambus au nevoie de irigare în primii doi ani de la sădire. Irigarea se face în lunile de vară, în zonele cu secetă excesivă. Instalația de irigare poate fi fie prin picurare, fie prin stropire. Necesarul de apă de irigat se reduce foarte mult, dacă în primăvară se face o mulcire corespunzătoare a plantelor.
50-70 tone de masă lemnoasă pe an
În timp ce o plantație comercială de lemn are nevoie de 20-30 ani pentru a produce material lemnos de calitate, plantația de bambus realizează un material lemnos mult mai calitativ într-o perioadă mult mai scurtă de timp. Plantația de bambus, pe măsură ce recoltezi material lemnos devine din ce în ce mai deasă, datorită înmulțirii rezultată prin rizomi. O astfel de plantație poate să producă între 50 și 70 de tone de masă lemnoasă pe an. Tăierea anuală a unei cantități de 25-33% din tulpinile adulte se face din septembrie și până în februarie, perioadă în care planta intră într-un repaus vegetativ. În afara tulpinilor, trebuie să știi că de la bambus se recoltează și lăstarii, recoltare care începe din martie și durează până în iunie.
Costul unui hectar de bambus pleacă de la 14.350 euro
În funcție de sistemul de plantare ales și de densitatea de plante la hectar și costurile sunt diferențiate. Astfel că, pentru a înființa un hectar cu o densitate de 480 de plante la hectar trebuie să scoți din buzunar 14.350 euro pentru materialul săditor. Pentru 600 plante la hectar costul ajunge la 17.000 euro, pentru 800 pl/ha costul se ridică la 21.000 euro, în timp ce pentru o plantație superintensivă cu 1.200 pl/ha costul ajunge la 26.400 euro. Consorțiul Italian al Bambusului promite reduceri de preț cuprinse între 750 și 13.000 euro/ha, în funcție de cantitatea de material săditor comandat și de suprafața ce se dorește a fi cultivată.
22.000 euro/ha venituri anuale
Așa cum costurile nu sunt deloc de neglijat, nici veniturile înregistrate din această activitate nu sunt mici și au legătură directă cu numărul de plante. În cazul producțiilor mediu intensive se produce o tulpină la fiecare 2 m² și un kilogram de muguri la fiecare m². Astfel că, la un calcul simplu, 5.000 de bucăți de tulpini care se valorifică la un preț mediu de 12 euro, înseamnă un venit de 60.000 euro, în timp ce, de pe o astfel de plantație de strânge o cantitate de 10.000 kg de muguri care se valorifică la un preț de 2 euro/kg. Dintr-un calcul simplu, rezultă că, la o investiție de 26.400 euro, ai un venit anual de 80.000 euro. Atenție însă, valorificarea tulpinilor și a mugurilor este posibilă abia din anul 4 de plantare.
În cazul unei plantații extensive unde o tulpină se obține la fiecare 10 m² și un kilogram de muguri la fiecare 2 m², rezultă că, de pe un hectar se vor comercializa 1.000 de bucăți de tulpini și 5.000 kg de muguri. La un calcul simplu rezultă un venit de 22.000 euro.
Are întrebuințări multiple
În Italia, bambusul este numit ”purcelușul verde” întrucât, de la această plantă de poate valorifica absolut orice, de la tulpini, la frunze, muguri și rizomi.
”De la bambus nu se aruncă nimic totul se folosește. Astfel că în China, aproape că nu există obiect din lemn care să nu fie din bambus. Cu toții știm cât de scump este parchetul din bambus, de asemenea, muguri de bambus sunt extrem de apreciați de asiatici, datorită numeroasele beneficii pe care le aduc sănătății. Muguri de bambus au întrebuințări multiple și în cosmetică, iar lemnul de bambus poate fi folosit la încălzirea locuințelor sau ca material de construcție. Bambusul poate fi trefilat și poate fi folosit și pentru fibre și îmbrăcăminte, dar și la fabricarea unor băuturi. Iată o gamă largă de întrebuințări”, susține cel care a adus pentru prima data cultura de bambus în România.
Consorțiul Italian al Bambusului preia toată producția partenerilor
Dacă în cazul altor culturi de nișă, producătorul este cel care trebuie să caute colaborări pentru a-și vinde producția, în ceea ce privește producția obținută din plantația de bambus, atât tulpinile, cât și muguri sunt achiziționați, pe bază de contract de către cei care îți furnizează și materialul săditor.
”Consorțiul Italian al Bambusului va realiza contracte cu fiecare fermier ce și-a propus să investească în această cultură și pe baza acestor contracte va prelua întreaga producție realizată, fără ca producătorul să-și facă probleme legate de valorificarea producție. De asemenea, Consorțiul se angajează să înlocuiască toate golurile care pot apărea în primele șase luni de la plantare. În același timp suntem interesați atât de recoltele de tulpini de bambus, cât și de muguri de bambus ce se pot recolta. Din estimările noastre este nevoie să se cultive cel puțin 30.000 de hectare de bambus pentru a acoperi cererea de materiale”, a declarat Giovanni Bezze, de la Consorțiul Italian al Bambusului.
Beneficiile bambusului asupra mediului
Bambusul nu doar că are numeroase întrebuințări în ceea ce privește valorificarea materialului lemnos, a mugurilor și a rizomilor, dar această plantă aduce și numeroase beneficii mediului, acolo unde se înființează astfel de culturi. Printre beneficiile pe care le aduce mediului se numără:
– reprezintă o excelentă barieră de contrast pentru dezechilibrul hidrogeologic;
– crează plămâni verzi capabili să purifice aerul, generând oxigen și reducând dioxidul de carbon;
– permite absorbția producțiilor organice provenite din creșterea animalelor, fără să se polueze solul;
– mărește capacitatea de verde care are drept consecință îmbunătățirea estetică a peisajului.
Foto: www.bambooweb.info
