INCDA Fundulea – marele absent la Ziua Porumbului. A participat în schimb Institutul Porumbeni din Republica Moldova

Gabriela Gimbășanu - 8 septembrie 2016 18:54

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea (INCDA Fundulea) este cel mai puternic brand al cercetării românești. Cu toate acestea, însă, genetica românească nu a fost prezentă la cea de-a VII-a ediția a Zilei Porumbului, eveniment ce s-a desfășurat astăzi, 8 septembrie, la ferma lui Nicolae Sitaru din Orezu, Ialomița.

Absența loturilor demonstrative cu genetică românească a fost remarcată chiar de ministrul agriculturii Achim Irimescu. Acesta a mers alături de fermierul Nicolae Sitaru la toți producătorii de sămânță care au avut hibrizi înscriși și a remarcat absența institutelor românești.

”Institutul de la Fundulea a fost un institut de referință de-a lungul timpului. Din păcate, nu este astăzi prezent aici. Fundulea nu este atât de afectat ca alte institute. Am impresia că este finanțat mai bine, este în subordinea ministerului Educației și Cercetării. Mă surprinde faptul că nu este astăzi prezent la Ziua Porumbului”, ne-a declarat Achim Irimescu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Dacă porumbul românesc a absentat nemotivat de la eveniment, o figură frumoasă a făcut porumbul venit de pe malul celălalt al Prutului. IF Porumbeni, echivalentul INCDA Fundulea în Republica Moldova a fost prezent în cadrul evenimentului cu șase hibrizi care au avut producții foarte bune, depășind cu un hibrid chiar pragul de 9 tone la hectar.

Producții obținute de sămânța moldovenească în loturile din Ialomița (producțiile sunt pentru umiditatea de 14%)

Restructurarea cercetării – soluția pentru competitivitate 

În opinia ministrului agriculturii, astfel de situații nu vor mai fi întâlnite în viitor, întrucât proiectul de lege care prevede restructurarea cercetării ar putea rezolva o mare parte din problemele cu care se confruntă astăzi stațiunile și institutele de cercetare, probleme care le-au făcut să piardă mult teren în fața multinaționalelor.

”Avem un proiect de lege care e în dezbatere, afișat pe site-ul ministerului Agriculturii, cu care vrem să mergem la Parlament. Având în vedere faptul că, de la an la an, din 1993 și până acum, de la 300.000 de hectare au mai rămas 30.000 de hectare, de la 3.000 de cercetători mai sunt puțin peste 300,  situația este critică, aș spune eu. Datoriile se ridică la peste 200 de milioane de lei, deci cercetarea a fost subfinanțată în mod cert. Cercetătorii sunt îmbătrâniți și tocmai de aceea am venit cu un proiect de lege pe care l-am agreat de principiu cu primul ministru. Ne propunem să luăm institutele și stațiunile de cercetării și să le punem în subordinea unei Agenții de Management al Cercetării, care să fie în subordinea MADR, pentru a putea să o finanțăm corespunzător. Am agreat ca pe tinerii care vin în cercetare să-i încurajăm să nu mai plece din țară și să le dăm 3.000 lei salariu net, pentru că fără finanțarea corespunzătoare nu se mai poate discuta. Stațiunile și institutele de cercetare au ajuns în situație critică financiar și au foarte multe probleme. Dacă nu intervenim acum, probabil că în câțiva ani va fi prea târziu”, a explicat șeful de la MADR.

”Nu vreau să distrug cercetarea”

Ministrul Irimescu a vrut să transmită cu această ocazie și un mesaj foarte clar, nu își propune în nici un fel să ”îngroape” cercetarea românească, ci prin proiectul de lege pe care îl promovează își dorește să aducă cercetarea românească la un alt nivel de performanță și implicarea ei în oferirea soluțiilor la problemele fermierilor să fie un care să conteze pentru cei care fac agricultură în România.

”Am ajuns la situația aberantă în care institutele din țară arendează pământ de la ASAS (Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”). Nu am nimic cu ASAS-ul. Este for științific dar situația nu este normală. Pământul este al statului, stațiunile sunt ale statului, în mod normal ar fi că aceste stațiuni să facă profit acolo. Nu vrea să distrug cercetarea, dar dacă vreți să vedeți aportul cercetării românești este suficient doar să întrebați agricultori și vedeți în ce măsură cercetarea contribuie sau mai exact nu contribuie la bunăstarea fermierilor noștri. S-a ajuns la o performanță în agricultură, dar fără aportul cercetării nu mai putem evolua”, susține ministrul Irimescu.