• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Viespea rapiţei dă târcoale culturilor înființate în această toamnă. Cum recunoașteți dăunătorul și cum îl puteți combate

    agrointeligenta.ro -

    Specialiștii Dekalb atrag atenția fermierilor privind pericolul reprezentat de un dăunător al rapiței ce a fost semnalat în culturile din acest an. Este vorba despre viespea rapiței a cărui apariție în suprefețele semănate este favorizată de vremea din această perioadă.

    ”Am sesizat apariţia dăunătorului Atalia rosae în culturile de rapiţă, favorizată de condiţiile meteo din ultima perioadă. Atacul masiv al viespei rapiţei poate duce la scheletizarea plantelor, urmată de uscarea acestora. Dacă nu se acţionează în timp util, cu tratament de avertizare, pierderile pot fi însemnate”, trag semnalul de alarmă specialiștii Monsanto pe site-ul Dekalb.ro.

    Reprezentanții producătorului se semințe menționează că tratamentele se recomandă a fi efectuate la atingerea prafului economic de dăunare – a P.E.D-ului, de aceea este foarte importantă monitorizarea culturilor: ”Luaţi măsurile ce se impun pentru protecţia mediului înconjurător. Respectaţi cu stricteţe legislatia în vigoare, normele de lucru cu produse de uz fitosanitar, pe cele de securitate a muncii, de protecţie a albinelor şi a animalelor”.

    Despre viespea rapiței

    Viespea rapiței este un dăunptor ce poate produce pagube importante.

    Adultul este o viespe de 6-8 mm lungime, cu capul negru, toracele şi abdomenul portocaliu-roşcat. Antenele sunt uşor măciucate, formate din 10 articole, negre. Picioarele sunt gălbui-roşcate, iar tibiile şi tarsele au câte un inel negru. Abdomenul este scurt – la mascul rotunjit, iar la femelă se termină printr-un ovipositor. Lama fierăstrăului ovipositor prezintă 12-14 dinţi fini.
    Larva, o omidă falsă de 15-18 mm lungime, glabră, este de culoare cenuşiu-verzuie la început, apoi verde închis până la negru, acoperită cu un strat ceros subţire. Capul este mic, negru, cu segmentele toracice îngroşate mai ales în partea dorsală, cutate. Picioarele toracice au culoare neagră, iar cele abdominale sunt cenuşii.

    Viespea rapiței prezintă 2-3 generaţii pe an. Iernează în sol ca larvă matură, iar în aprilie larvele se împupează. La începutul lunii mai, se formează adulţii din generaţia hibernantă. După câteva zile de hrănire, are loc copulaţia şi ponta. Prin intermediul ovipozitorului, femela desface epiderma marginii frunzei unde, în micile cavităţi, depune câte un ou. La o privire atentă, ouăle sunt vizibile pe limbul frunzei sub forma unor mici umflături. După pontă, la două săptămâni, apar larvele care se hrănesc cu epiderma şi parenchimul frunzelor. Dezvoltarea larvară poate dura de la 20 la 50 zile, durată influenţată în special de condiţiile climatice. Stadiul de pupă este de 15-20 zile. La sfârşitul lunii iunie-începutul lunii iulie, migrează în sol unde se transformă în adulţi.

    Adulţii apar la începutul lui august, iar larvele acestora la sfârşitul lunii şi în septembrie. După o perioadă de hrănire, se retrag în sol pentru iernare (octombrie).

    Dăunătorul este oligofag, atacând atât cruciferele cultivate, cât şi pe cele sălbatice. Având două generaţii pe an, atacul larvelor se manifestă atât în toamnă, cât şi în primăvară. Pagubele cele mai mari sunt produse toamna, când plantele de rapiţă sunt în primele stadii de creştere şi dezvoltare. Primăvara larvele rod frunzele şi inflorescenţele. Frunzele atacate prezintă perforaţii ovale, netede. Deseori, larvele rod florile şi fructele în formare. Atacul masiv poate duce la scheletizarea plantelor urmată de uscarea acestora.

    Ca măsuri de prevenire recomandăm: arătura, strângerea şi distrugerea cruciferelor spontane, înfiinţarea culturilor în perioada optimă, fertilizare echilibrată şi, nu în ultimul rând, asolamentul şi rotaţia culturilor.

    Pentru stabilirea momentului optim de aplicare a insecticidelor, se monitorizează populaţiile de viespi utilizând capcanele galbene. Pragul economic de dăunare este de 2 larve/plantă. Se recomandă combaterea chimică ori de câte ori este nevoie cu produsele şi în dozele recomandate în CODEX.

    Sursa: dekalb.ro


    Te-ar mai putea interesa

    Plantele beau, nu mănâncă! Preț îngrășăminte 2024. Cât costă tona de uree, nitrocalcar sau azotat de amoniu la început de an Culturi fără îngrășăminte – cât de mult scade producția?

    Ultimele știri

    România ar putea avea un laborator care să efectueze analizele pentru mierea din afara UE UCPR: Produsele avicole obținut în fermele din România sunt sigure din punct de vedere al sănătăţii Situație fără precedent în SUA: Gripă aviară depistată la vaci de lapte