• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Vânătorii cer blocarea derogării pentru GAEC 8 și susțin că terenul lăsat pârloagă este util mediului

    Roxana Dobre -

    Reprezentanții vânătorilor atrag atenția într-o scrisoare deschisă transmisă autorităților că cererea fermierilor de a obține derogarea de la aplicarea GAEC 8 (condiţia de a lăsa 4% din suprafaţa fermei nelucrată) pentru anul curent nu este justificată.

    Asociația în Beneficiul Vânătorilor și a Activității de Vânătoare a transmis astăzi, marți – 16 ianuarie, o scrisoare deschisă adresată Guvernului României, Ministerului Mediului, Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură și fermierilor, în cadrul căreia aduce mai multe argumente pentru care nu ar mai trebui să se dea derogare la aplicarea GAEC 8 (condiţia de a lăsa 4% din suprafaţa fermei nelucrată).

    Citiți și: Subvenții APIA 2024 cu procent minim de pârloagă. GAEC 8 – în vigoare

    Asociația în Beneficiul Vânătorilor și a Activității de Vânătoare nu susține derogarea pentru GAEC 8

    Asociația în Beneficiul Vânătorilor și a Activității de Vânătoare (ABVAV) subliniază că implementarea GAEC 8, conform Planului Național Strategic (PNS), nu este doar esențială, ci și urgentă pentru protejarea biodiversității, în special a populațiilor de iepure de câmp și potârniche, care sunt într-o scădere alarmantă în zonele de câmpie din sudul, estul și, parțial, în celelalte regiuni ale României.

    ”În zonele de câmpie din România, am asistat la o intensificare a practicilor agricole, cu o utilizare maximizată a terenurilor. Acest fenomen a condus la eliminarea marginilor de câmp și a altor elemente neproductive și chiar a drumurilor de exploatare agricolă, ceea ce a avut un impact negativ semnificativ asupra habitatelor naturale. Ca rezultat, specii importante cinegetice precum iepurele de câmp și potârnichea au suferit un declin dramatic inclusiv din cauza agriculturii intensive în același timp în care acestea se aflau deja în declin din cauza braconajului cu câini ogari  sau metiși de ogari, înmulțirea prădătoarelor cu păr și pene și pășunatului ilegal pe terenurile agricole. GAEC 8, parte integrantă a PNS, reprezintă un pilon central în eforturile de conservare a biodiversității”, se arată în documentul transmis de vânători.

    Citiți și: Ministrul Agriculturii din Bulgaria: Sprijinim cererea României de derogare la GAEC 7 și la GAEC 8

    Asociație: Implementarea GAEC 8 – o oportunitate economică semnificativă pentru fermieri

    În completarea celor menționate, ABVAV subliniază că prin promovarea menținerii și creării de elemente neproductive, cum ar fi marginile de câmp și perdelele forestiere de protecție, GAEC 8 nu numai că contribuie la conservarea biodiversității, dar și oferă un refugiu vital pentru specii cinegetice precum iepurele de câmp și potârnichea, a căror existență este amenințată.

    ”Implementarea GAEC 8 este nu doar o necesitate ecologică, ci și o oportunitate economică semnificativă pentru fermierii români. Prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), România beneficiază de fonduri financiare considerabile care susțin înființarea de perdele forestiere, oferind astfel un stimulent puternic pentru adoptarea practicilor sustenabile”, se arată în scrisoarea transmisă de vânători.

    Se cere modificarea condițiilor pentru înființarea perdelelor forestiere

    Asociația în Beneficiul Vânătorilor și a Activității de Vânătoare mai arată că prin PNRR se alocă aproximativ 21.000 de euro pentru înființarea fiecărui hectar de perdele forestiere, o sumă semnificativă care acoperă costurile inițiale precum și îngrijirea acestora în primii 5 ani. Aceasta este completată de o primă de sechestrare forestieră de 456 euro pe an pe hectar, care se acordă timp de 20 de ani, și de o compensație pentru pierderea de venit agricol de 190 de euro pe an pe hectar pentru o perioadă de 12 ani.

    ”Aceste sume oferă un sprijin financiar robust, care compensează pentru potențiala pierdere de venit datorată reducerii suprafeței cultivate. Ori, în acest context, cererea fermierilor de a obține derogări de la aplicarea GAEC 8 pentru anul curent nu este justificată, având în vedere suportul financiar considerabil și direct accesibil prin PNRR, care oferă resurse ample pentru implementarea acestor măsuri esențiale. Fondurile PNRR, chiar dacă nu au fost concepute special pentru acest scop, pot ușura povara financiară a conformării cu standardele GAEC, sprijinind fermierii în adoptarea practicilor sustenabile care nu doar protejează mediul, dar și asigură viabilitatea pe termen lung a activităților agricole. Prin urmare, derogarea de la GAEC 8 ar submina eforturile de conservare a biodiversității și de promovare a unei agriculturi durabile, într-un moment în care există oportunități semnificative de finanțare și suport pentru aceste inițiative”, se mai argumentează în scrisoarea deschisă.

    Vânătorii însă recunosc că deși fondurile PNRR dedicate înființării de perdele forestiere de protecție reprezintă o inițiativă valoroasă, nu toți fermierii vor putea accesa aceste fonduri, din cauza unor condiții de eligibilitate specifice, precum cerința ca terenurile destinate înființării perdelelor forestiere să nu fie grevate de sarcini, o situație comună pentru fermierii care au ipotecat terenurile pentru obținerea de credite necesare achiziției de utilaje sau capacități de stocare a cerealelor.

    ”În plus, fondurile PNRR nu sunt suficiente pentru a acoperi nevoile tuturor fermierilor interesați de această inițiativă. În acest context, este esențial ca Guvernul să extindă sprijinul financiar reprezentat de prima de sechestrare forestieră de 456 euro pe an pe hectar pentru 20 de ani și compensația pentru pierderea de venit agricol de 190 de euro pe an pe hectar pentru 12 ani, și fermierilor care aleg să înființeze perdele forestiere de protecție din fonduri proprii. Totodată ar trebui ca Guvernul să modifice condițiile de eligibilitate pentru accesarea fondurilor PNRR destinate înființării de perdele forestiere astfel încât să se accepte la finanțare și terenurile grevate de sarcini dacă, spre exemplu, acestea sunt ipotecate în favoarea unei instituții de creditare iar instituția de creditare își dă acordul pentru înființarea de perdele forestiere pe terenul în cauză”, mai arată vânătorii.

    În final, asociația îndeamnă autoritățile și fermierii să colaboreze pentru implementarea GAEC 8. ”Este esențial să lucrăm împreună pentru a asigura un mediu în care agricultura și conservarea naturii nu doar coexistă, ci se întăresc reciproc. În acest sens, solicităm autorităților să continue sprijinul financiar și tehnic pentru fermieri, iar fermierilor să adopte practici care susțin biodiversitatea și sustenabilitatea pe termen lung”, se mai precizează în scrisoare.

    Pârloaga în ferme – beneficii pentru mediu

    Într-o anexă atașată scrisorii deschise, Asociația în Beneficiul Vânătorilor și a Activității de Vânătoare a arătat și care ar fi beneficiile aduse de zonele neproductive atât biodiversității cât și agriculturii. Astfel:

    1. Habitat pentru fauna sălbatică:

    • Diversitatea speciilor: Zonele neproductive oferă un habitat esențial pentru multe specii de animale sălbatice, inclusiv mamifere, păsări, insecte și reptile. Aceste habitate contribuie la menținerea și creșterea biodiversității în zonele agricole.
    • Coridoare ecologice: Perdelele forestiere și marginile de câmp funcționează ca coridoare ecologice, permitând speciilor să se deplaseze între diferite habitate, ceea ce este crucial pentru supraviețuirea lor, în special în peisaje fragmentate.

    2. Sursă de hrană și adăpost:

    • Adăpost împotriva prădătorilor și elementelor naturii: Aceste zone oferă adăpost faunei sălbatice împotriva prădătorilor și condițiilor meteorologice severe.
    • Hrană: Marginile de câmp și perdelele forestiere sunt bogate în surse de hrană pentru animale, oferind o gamă largă de semințe, fructe, nectar și insecte.

    3. Menținerea echilibrului ecologic:

    • Controlul natural al dăunătorilor: Prin susținerea unui număr mai mare de specii de prădători naturali, cum ar fi păsările și insectele benefice, zonele neproductive ajută la controlul populațiilor de dăunători, reducând necesitatea pesticidelor.
    • Polenizare: Insectele polenizatoare, cum ar fi albinele, sunt atrase de flora din marginile de câmp și perdelele forestiere, îmbunătățind polenizarea culturilor și, implicit, producția de agricolă.
    • Reducerea răspândirii bolilor: Diversitatea speciilor de plante și animale poate, de asemenea, reduce riscul de răspândire a bolilor plantelor.

    4. Protecția solului, a apelor și a culturilor agricole:

    • Prevenirea eroziunii solului: Perdelele forestiere și marginile de câmp ajută la stabilizarea solului și previn eroziunea acestuia, menținându-l mai fertil și prevenind pierderea nutrienților esențiali.
    • Protecție împotriva vântului: Perdelele forestiere acționează ca bariere naturale împotriva vântului, protejând culturile de efectele directe ale vânturilor puternice, care pot duce la deteriorarea culturilor sau la diseminarea semințelor de buruieni.
    • Filtrarea poluanților: Aceste zone pot filtra substanțele nutritive și pesticidele, reducând poluarea apelor de suprafață și subterane.

    5. Creșterea fertilității solului și ciclul nutrienților:

    • Îmbunătățirea calității solului: Vegetația din aceste zone contribuie la ciclul nutrienților prin descompunerea materialului organic, îmbogățind solul cu materie organică și nutrienți.
    • Reținerea umidității în sol: Rădăcinile plantelor și arborilor din perdelele forestiere pot ajuta la structurarea solului, îmbunătățind aerarea și capacitatea de reținere a apei.

    6. Reziliență îmbunătățită la fenomenele meteo extreme:

    • Zonele neproductive pot oferi o anumită protecție împotriva fenomenelor meteo extreme, cum ar fi ploile torențiale sau seceta, prin reglarea microclimatului și menținerea umidității solului.

    7. Creșterea durabilității și sustenabilității practicilor agricole:

    • Implementarea GAEC 8 și integrarea elementelor neproductive în peisajul agricol reprezintă o investiție în durabilitatea pe termen lung a agriculturii, contribuind la un sistem agricol mai echilibrat și mai puțin dependent de intrări chimice și resurse finite.

    8. Contribuție la combaterea schimbărilor climatice:

    • Stocarea carbonului: Arbustii și copacii din perdelele forestiere ajută la stocarea dioxidului de carbon, un factor important în atenuarea schimbărilor climatice.

    • Reglarea climei locale: Vegetația din aceste zone poate modifica microclimatul local, stabilizând temperatura și umiditatea. Aceasta poate fi crucială pentru anumite culturi sensibile la variații termice.

    9. Beneficii estetice și recreative:

    • Îmbunătățirea peisajului: Marginile de câmp și perdelele forestiere adaugă diversitate și frumusețe peisajelor agricole, crescând valoarea estetică a terenurilor.
    • Spații recreative: Aceste zone oferă oportunități pentru activități recreative, cum ar fi observarea păsărilor, drumețiile și vânătoarea, contribuind la bunăstarea comunităților locale.

    10. Educație și cercetare:

    • Studiul biodiversității: Zonele neproductive sunt locuri valoroase pentru cercetare și educație, permițând studiul ecosistemelor și al speciilor.
    • Conștientizarea importanței biodiversității: Aceste zone ajută la creșterea conștientizării publicului despre importanța conservării biodiversității.

    Reamintim că ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunțat ieri, luni – 15 ianuarie că a solicitat derogare de la GAEC 7 şi GAEC 8 pentru fermierii români, iar discuţiile le va avea la Consiliul de Miniştri din această lună. ”Solicitarea mea a fost foarte clară şi anume derogare de la GAEC 7 şi GAEC 8, pentru a nu lăsa pârloagă 4% din terenul fermierilor români”, a spus şeful MADR, conform Agerpres.


    Te-ar mai putea interesa

    Când se plantează roșiile în grădină – calendar Comunele din România unde fermierii primesc subvenții APIA în plus la hectar Furtuna Renata ajunge în România – sunt așteptate ploi, vijelii și temperaturi scăzute

    Ultimele știri

    Raport EFSA: Carnea de pasăre și ouăle produse în România sunt sigure pentru consum! John Enoiu, Naturevo – La ce să fie atenți fermierii după valul de ploi și temperaturi scăzute Adrian Pintea, MADR, anunț despre plata subvențiilor APIA