• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Cultura legumelor în câmp – un fel de agricultură de tip kamikaze în România

    Roxana Dobre -

    Cultura legumelor în câmp este poate cea mai periculoasă activitate agricolă pe care o poate desfășura un fermier român al zilelor noastre. Cu opțiunea solarului – investiție relativ redusă comparativ cu beneficiile, tot mai puțini sunt cei care se mai încumetă să rămână la voia…naturii.

    În județul Călărași, Aron Petre este unul dintre puținii fermieri care mai pariază pe cultura legumelor în câmp. Recunoaște că și el a redus suprafețele în ultimii ani, iar alți producători pe care îi cunoaște au renunțat cu totul, preferând spațiile protejate. Cu toate acestea, Aron Petre se încăpățânează să pună anual, pe 60 de hectare, doar legume precum ardei, roșii, castraveți sau vinete.

    “Dacă privim către câteva date din trecut situația nu stă deloc bine. În 1989 în zona noastră, la Călărași, erau 6 unități de producție, cum se numeau atunci, care cultivau fiecare peste 1.000 de hectare legume plus alte IAS-uri care nu intrau în aceste unități specializate pe legume. IAS-urile aveau separat ferme de legume de mărimi mai mici dar cuprindeau și acestea circa 2.000 de hectare. Deci vorbim doar de județul Călărași unde erau aproximativ 6.000 de hectare, cultivate numai cu legume. Acum, dacă analizăm câte suprafețe s-au înregistrat numai cu legume nu cred că se adună 1.000 de hectare”, ne-a spus legumicultorul.

    Cea mai mare amenințare care paște culturile de legume din câmp sunt bolile și dăunătorii. “Vă dau exemplul castraveților cornișon care acum 20 de ani nu s-au mai putut face în câmp și a trecut toată producția în spațiu protejat. La fel, în ultimul timp, și tomatele de câmp au aceeași soartă. În fiecare an tomatele nu mai pot fi ținute sub control din cauza bolilor. Și ardeii suferă foarte mult, fie din cauza diferenței de temperatură zi-noapte, fie de valurile de umiditate când legumele fac acel putregai apical care apare de obicei după o perioadă când alimentarea cu apă a fost normală”, ne-a declarat legumicultorul.

    1

    Bolile și-au creat rezistență iar tratamentele sunt…contrafăcute

    Bolile legumelor și-au creat rezistență față de pesticidele și fungicidele existente pe piață, ne spune fermierul, care afirmă că oricum, din ce se vinde pe piața din Călărași, ai șanse mari să cumperi produse de combatere care fie sunt foarte proaste, fie sunt contrafăcute.

    “Aici nu vreau să comentez prea multe pentru că probabil sunt mulți care spun că dacă nu ai dovezi, mai bine nu vorbești. Dar legumicultorii știu foarte bine despre ce este vorba. Dovezi nu avem pentru că se cam acoperă această problemă pe care o ridică „consumatorul” de pesticide având în vedere că în România există un singur laborator care oferă analize de conținut în substanță activă, cel de la Afumați, care le dă și certificatul de calitate producătorilor și distribuitorilor de pesticide. Dacă mergi să faci o analiză te întreabă direct de la cine l-ai cumpărat și ce lot este. Dacă noi dăm aceste detalii normal că ei se uită în calculator și iau datele de pe certificatul pe care l-au eliberat când au introdus lotul. Și aceste “rezultate” ne sunt date și nouă, evident fără vreo analiză de laborator”, spune Aron Petre.

    Hoții și lipsa irigațiilor le vin de hac legumicultorilor

    În țara noastră o problemă serioasă o ridică și existența hoților. Și aici nu vorbim doar de cei care ”atacă” grădina de legume din câmp, ci și cultura mare este vizată.
    “Pe lângă problema bolilor și a dăunătorilor care este, să spunem principală, mai avem și o categorie diversă de impedimente. Aici mă refer la imposibilitatea de a iriga și existența hoților care pot lăsa legumicultorul chiar și fără jumătate din recoltă”, ne-a mai spus legumicultorul.

    El afirmă că agricultorii au prea multe cheltuieli pentru a putea investi și în paznici, camere de vederi sau irigații, acolo unde în vecinătatea terenului nu se află vreo sursă de apă.
    “Dacă cineva are teren lângă un lac sau un curs de apă, poate să dezvolte irigațiile cum trebuie și să nu sufere. La fel, și dacă legumicultorul are o bună echipă de pază. Poate să stea liniștit că nu îi fură nimeni legumele. Dar această problemă, a hoților, este general valabilă, cu mici excepții probabil. Dacă legumele sunt în câmp deschis posibilitatea de a instala cameri de luat vederi, o variantă mai ieftină decât paznicii, este zero. La mine, aceasta este una dintre probleme pentru că nu am posibilitatea financiară să investesc în astfel de echipamente sau în gard electric. Și sunt mulți legumicultori care nu au această posibilitate”, ne-a mai spus Aron Petre din Călărași.

    Solarele demontabile, salvarea legumelor din câmp?

    O variantă pe care legumicultorii o pot avea în vedere este acoperirea plantelor cultivate în câmp.

    “Se acoperă terenul doar pentru a proteja legumele de vânt sau ploaie, nu pentru a avea efectul de seră al foliei. Asta se practică în ultimul timp mai ales în Spania și sunt practic niște solarii demontabile. Folia este puțin mai mată și mai rezistentă. Ele vin la pachet cu suporți care se înfig în pământ și se montează rapid. O echipă de muncitori poate face hectare întregi într-o zi. Aceste solarii se montează pe un teren deja lucrat din toamnă. Deci practic se montează primăvara iar toamna îl poți desface fără nicio problemă, astfel să se poată intra cu lucrările în circuitul normal al terenului. Este numit solar de vară. Așadar, primăvara următoare se poate monta același schelet pe altă suprafață, astfel că se poate face rotația culturilor practic cu același solar”, ne-a mai explicat legumicultorul.

    El completează că produsul se montează și se demontează foarte ușor și investiția se recuperează rapid. De asemenea, producția și calitatea obținută este incomparabilă cu cea fără acest “acoperiș”. “Acesta ar putea salva și cu 50 la sută având în vedere cât de mari sunt pierderile în acest moment din cauza condițiilor meteo. Astfel de solarii se produc și la noi”, ne-a mai spus agricultorul.

     

    solarii

    ”Grosul” producției s-a mutat în spații protejate

    În timp ce legumele în câmp îi sperie pe fermieri, cei mai mulți dintre aceia care aveau suprafețe dedicate legumiculturii au optat în ultimii ani să treacă la cultura în solarii. Este o activitate susținută inclusiv prin fonduri europene, ceea ce a condus la un avânt și la extindere a suprafețelor protejate. “Ca legumicultorii să fie cu adevărat încurajați, trebuie să se lucreze puțin și la partea de procesare. Degeaba agricultorul este încurajat să producă, să înființeze, dacă nu are unde să vândă”, ne-a mai spus Aron Petre, care ne-a precizat că printre legumele care pe care le cultivă în câmp și care își păstrează cel mai bine prețul la piață se numără mai ales ardeiul gogoșar și ardeiul capia.

    Foto: Legumicultura.ro


    Te-ar mai putea interesa

    Când se plantează roșiile în grădină – calendar Vremea de Florii, 1 Mai și Paște 2024. Meteorologii au anunțat prognoza meteo de sărbători Andrei și Oana Nicola s-au întors din Anglia pentru a-și face fermă de Angus la Porumbacu de Jos

    Ultimele știri

    John Enoiu, Naturevo – La ce să fie atenți fermierii după valul de ploi și temperaturi scăzute Adrian Pintea, MADR, anunț despre plata subvențiilor APIA Fermierul Gheorghe Holom: Semănăm porumbul a doua oară. Prima dată ni l-au distrus mistreții