Două ministere, obligate să achite 150.000 de lei daune după atacul unui urs
agrointeligenta.ro -
Decizie a Instanței Judecătoriei Cluj-Napoca! Aceasta a obligat două ministere să achite daune morale totale de 150.000 lei unui bărbat și unui minor atacați de urs în județul Cluj.
Potrivit www.clujust.ro, cei doi reclamanți au dat în judecată Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Voievod Gelu (AVPSVG), Garda Forestieră Cluj, Agenția pentru Protecția Mediului Cluj, Agenția Națională pentru Protecția Mediului, Comuna Unguraș, Ministerul Apelor și Pădurilor și Ministerul Mediului, solicitând instanței să dispună obligarea pârâtelor în solidar, la plata sumei de 100.000 lei către reclamantul D.C. (minor) şi la plata sumei de 200.000 lei către reclamantul P.T., reprezentând daune morale pentru vătămările corporale grave suferite ca urmare a atacului unui urs.
În motivarea cererii, reclamanţii au arătat, în esență, că la data de 30 august 2015, în jurul orei 08:00, pe raza comunei Unguraş, respectiv în satul Batin din judeţul Cluj, au fost atacaţi de un urs care se afla în căutare de hrană. Astfel, reclamanţii au arătat că în urma acelui atac, aceştia au suferit prejudicii corporale grave, subliniind faptul că, dacă animalul respectiv nu ar fi abandonat atacul, probabil consecinţele ar fi fost mult mai grave sau chiar fatale.
În plus, reclamanţii au arătat că pe lângă vătămarea integrităţii corporale şi a sănătăţii, le-a fost afectată şi starea psihică, asociată atacului direct şi intempestiv a ursului. Mai mult decât atât, reclamanţii au arătat că aceştia au suferit şi un prejudiciu estetic, rămânând cu o serie de cicatrice şi sechele pe părţile corpului lezate de muşcăturile şi ghearele ursului. Astfel, reclamanţii au învederat instanţei faptul că au fost transportaţi de urgenţă şa spital pentru acordarea asistenţei medicale.
Statul a ripostat
Ministerul Apelor şi Pădurilor a solicitat instanţei să dispună respingerea cererii de chemare în judecată, invocând excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive. În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive, pârâta a arătat că prin OUG nr. 1/2017, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a fost reorganizat în două ministere, constituindu-se pe de-o parte Ministerul Apelor şi Pădurilor și Ministerul Mediului. În acest sens, pârâta a subliniat că aceasta în calitate de administrator al faunei cinegetice, nu are competenţa de acordare a despăgubirilor pentru vătămările corporale suferite de reclamanţi. Astfel, pârâta a arăta că într-adevăr este administrator al faunei cinegetice, inclusiv a speciei de urs însă managementul acestei specii, făcând parte din categoria celor care necesită protecţie strictă, se asigură de către Ministerul Mediului, care potrivit prevederilor OUG nr. 57/2007, are posibilitatea legală de a aproba derogări în scopul recoltării acestei specii.
În ceea ce priveşte răspunderea civilă delictuală, MAP a arătat că în cazul exemplarelor din speciile de faună cinegetică şi mai ales în cazul exemplarelor de urs, nici administratorul şi nici gestionarul nu ar putea realiza paza fiecărui exemplar în parte şi nici nu ar putea să servească de acesta în interes propriu.
Ministerul Mediului a depus întâmpinare, prin care a cerut respingerea introducerii acesteia în calitate de pârât, în litigiul dedus judecăţii. Astfel, pârâta a subliniat că potrivit legislaţiei în vigoare, sunt reglementate doar despăgubirile acordate pentru pagubele produse de exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic, culturilor agricole, silvice şi animalelor domestice. În acest sens. conform dispoziţiilor art. 1 lit. A din Legea nr. 407/2006, administrator este autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare şi care asigură administrarea faunei cinegetice, iar potrivit lit. p. din acelaşi aceluiaşi act normativ, gestionar este persoana juridică română care a fost licenţiată în condiţiile legii şi căreia i se atribuie în gestiune fauna de interes cinegetic din cuprinsul unui fond de vânătoare. În aceste condiţii, pârâta a subliniat că autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare, în speţă Ministerul Apelor şi Pădurilor, în calitate de administrator al fondului cinegetic naţional, obligă gestionarii, în speţă A.V.P.S.V.G., să asigure paza exemplarelor din speciile de faună ce se regăsesc pe suprafaţa unui fond cinegetic.
În ceea ce priveşte răspunderea civilă delictuală, Ministerul a arătat că, calitatea de paznic juridic al animalelor sălbatice care trăiesc în perimetrul unui fond de vânătoare, revine gestionarilor fondului de vânătoare, respectiv organizaţiilor vânătoreşti legal constituite în România.
Judecătoria Cluj-Napoca a respins plângerea împotriva Gărzii Forestiere, Agenției pentru Protecția Mediului, comuna Unguraș și AVPSVG, ca fiind formulata împotriva unor persoane fara calitate procesuala pasivă, și a admis-o împotriva celor două ministere: ”obliga pârâtele Ministerul Mediului și Ministerul Apelor și Pădurilor la plata în solidar către reclamantul P.T. a sumei de 100.000 lei și către reclamantul D.C. a sumei de 50.000 lei.”
Statul Român a atacat cu apel sentința.
Decizia judecătorilor, lăudată de eurodeputatul Daniel Buda
Vicepreşedintele Comisiei pentru agricultură din Parlamentul European, eurodeputatul Daniel Buda, a lăudat deciyia judecătorilor printr-o postare pe pagina personală de Facebook. „Felicitări judecătorilor care au înțeles că cine are beneficii, trebuie să aibă și responsabilități! Astăzi, vorbim în România de un atac sistematic al lupilor, urșilor, mistreților asupra oamenilor și recoltelor agricole. Pagubele sunt imense! Vieți omenești curmate, destine distorsionate, falimente la tot pasul”, a punctat Buda.
Acesta spune că discuțiile în Parlamentul European sunt interminabile în acest sens. Comisii și comitete au concluzionat că responsabilitatea este a statului membru. „Până la urmă, el este beneficiarul sumelor consistente plătite de fondurile de vânătoare care exploatează aceste animale. Logic, dacă se produc prejudicii, tot statul trebuie să le plătească”, a mai arătat eurodeputatul.
Mai mult, Buda reaminteşte că a atras atenția, nu de mult, asupra faptului că fermierii sunt lăsați în bătaia puștilor celor care dețin astfel de fonduri. „Ce a urmat?! Multe telefoane, adrese de la unii și de la alții. Nu-i vorbă! Toți aveau dreptate, că trebuie făcut ceva. Echilibrul cinegetic trebuie păstrat, iar regulile trebuie stabilite cu subiect și predicat de către autorități pentru toată lumea. Dar care autorități?! Daea care toată ziua stă mai nou prin studiouri și ne spune cum facem 4 milioane de tone de porumb în plus pe aceeași suprafață cultivată, astfel încât și curcile râd de noi?! Graţiela Gavrilescu pe care însuși Tariceanu, șeful dânsei de partid, îi spunea că este impotentă funcțional? Noroc cu instanțele de judecată care, deși legate la ochi, reușesc să judece drept într-o lume strâmbă!”, a conchis eurodeputatul.
