Ştiri agricoleStrategii de afaceri

CONGRESUL APPR 2019. Nicolae Sitaru: Codul Fiscal se modifică de pe o zi pe alta

Nicolae Sitaru, cel mai cunoscut cutlivator de porumb din România, a fost premiat în cadrul Congresului Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR). La evenimentul care a avut loc joi, 30 ianuarie, fermierul din Ialomița a arătat că are mai multe îngrijorări cu privire la situația din agricultură, sentimentul lui fiind acela că problemele agricultorilor români nu sunt ascultate nici la nivel național, dar nici la nivel european.

Nicolae Sitaru le-a mulțumit membrilor APPR și a ținut să sublineze faptul că are două mari îngrijorări cu privire la situația agriculturii românești, îngrijorări pe care le-a și împărtășit celor prezenți la Congresul Fermieri pentru Fermieri, ediția a IV-a.

“Aș fi vrut să spun multe lucruri despre Asociația Producătorilor de Porumb, dar o să las lucrul ăsta pentru la anul. Nu pot să las pentru la anul două mari îngrijorări: una legată de felul cum suntem tratați de guvernul României în sensul că ne cere zi de zi să respectăm legile țării, să fim primii care să contribuim la bugetul de stat, dar când e vorba să respecte ei legile țării nu le mai respectă, dau exemplu modificarea Codului Fiscal după data de 28 decembrie cu aplicabilitate de la 1 ianuarie. Ajungem să înnebunim cu toții, să nu mai știm încotro să o luăm dacă de pe o zi pe alta modificăm Codul Fiscal. Asta e un lucru foarte grav”, a spus Nicolae Sitaru.

Organizator anual al celui mai important eveniment dedicat culturii porumbului, fermierul Nicolae Sitaru a arătat că specificul agriculturii românești, implicit și problemele de la noi, nu își găsesc ascultare la Bruxelles.

”O altă îngrijorare pe care o am vine dinspre Uniunea Europeană. Aveți în față un pro-european convins și marea majoritate a fermierilor din România sunt pro-europeni 100% aproape, adică să nu cumva să ne bănuiți de altceva. România a progresat foarte mult după intrarea în Uniunea Europeană, anumite lucruri încercăm să le înțelegem, dar le înțelegem greu. Spre exemplu, plafonarea ar trebui discutată și cu fermierii din România care au ajuns la niște dimensiuni în niște condiții istorice. Deci noi am devenit fermieri mari, că la un moment dat agricultura era în pragul pierzaniei, randamentele la hectar erau foarte foarte mici, fermierii s-au dezvoltat și acum o să începem prin plafonarea subvenției să dăm înapoi și să ne ducem la dimensiuni care s-ar putea în condiții de criză să fie nesustenabile. Aș vrea să fi auzit din partea reprezentanților Comisiei Europene și de la COPA-COGECA că s-a făcut un studiu de impact și în urma unui studiu de impact s-a ajuns la o astfel de concluzie. Nu, s-a decis politic că e bine să nu mai dăm subvenții la anumite ferme. Nu știu dacă e bine sau nu e bine, nu vreau să creadă cineva că fac pentru fermele mari o propagandă, dar în România fermele mari asigură consumul țării, asigură exporturi, asigură impozite și asigură locuri de muncă, asta e cel mai important. Nu puteam să nu spun că aceste două mari temeri le am și, ca fermier din România, plec cu ele acasă și cam nelămurit. Sper ca și guvernul României și Comisia Europeană să ne aducă lămuriri și să începem să trăim și noi oarecum într-o atmosferă normală”, a declarat Nicolae Sitaru.


Abonați-vă GRATUIT la Agrointeligența - www.agrointel.ro!


2 comentarii

  1. Foarte corect productiile interne pot asigura intreg consumul intern de alimente iar surplusul il putem exporta. Dar nu ca materii prime ci ca produs finit . Subventiile sunt ajutoare sociale bani nemunciti care incurajeaza evaziunea nemunca si ele trebuie transformate in imputuri vauchere sau cupoane agricole cash trebuie eliminat f f urgent. Acordate aceste vauchere celor ce produc proceseaza si valorifica in regim propriu. Sunt satul de toti plangaciosii care vand productiile direct de pe camp cu Tiru si zic ca nu este rentabil. Sunt unii care vaneaza aceste subventii si beneficii din agricultura . Acesti indivizi eliminati de la plata subventiilor.

  2. Aveţi perfectă dreptate Dl Nicolae Sitaru, plafonarea subvenţiilor ar fi un pas înapoi. Ţara noastră este un exemplu foarte bun cum fermierii mari au pus bazele agriculturii performante . P suprafeţe mari, compacte se pot aplica tehnologii performante se poate lucra cu ulilaje performante cu randament maxim , costurile sunt mai reduse iar profitul este garantat. La noi sunt mulţi care nu lucrează terenurile dar la îşi trec ei suprafeţele la Apia şi altcineva le lucrează terenul. Mai sunt o categorie care lucrează terenurile doar pentru subvenţii nu sunt interesaţi de producţii încurcând şi pe alţii cu bucăţelele lor. Sunt foarte multe terenuri fărămiţate în mii şi mii de parceluţe de unde nu se scoate niciun fel de profit. În România este preferabil să se facă agricultură pe suprafeţe mari cu firme mari tip Holding în care să se regăsească mai multe ramuri ale agriculturii.

Scrie un comentariu