Sera de roșii de la Biled. Tehnologia tomatelor încălzite printr-un puț geotermal
agrointeligenta.ro -
Sera de roşii de la Biled, judeţul Timiş, este cea mai mare investiţie de acest tip din România. Afacerea în valoare de 2,5 milioane de euro este ridicată cu ajutorul fondurilor europene şi reprezintă un business de familie, după cum ne-a declarat Silvia Răileanu, titulara proiectului de la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).
Jurist de profesie, Silvia Răileanu este originară din Republica Moldova. Este stabilită în România de la 15 ani. A făcut liceul la Vaslui, a făcut dreptul la Timișoara și este manager al restaurantului ”Leonardo da Vinci” din Timișoara și totodată jurist al Amniocen, producătorul suplimentului nutritiv Decasept. Deși Silvia Răileanu a fost ”vedeta” inaugurării serei, undeva în rândul doi din audiență a stat și soțul ei, Damian Răileanu (56 ani), care a privit relaxat și totoadă încântat, momentul conferinței de presă.
Silvia Răileanu a explicat însă pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO că deși ea este titularul proiectului, acesta este cap-coadă un proiect de familie: ”Soțul meu este un om de afaceri de succes în domeniul farmaceutic. Produce suplimente nutritive de peste 20 de ani. Producem Decasept-ul, un produs de care suntem mai mândri decât de această seră. Nu că nu vrea să fie o persoană care să iasă public. Proiectul serei este al nostru, nu al meu. L-am gândit împreună și multe soluții tehnice mi le-a dat el, dar eu sunt beneficiara și titulara proiectului. Vreau să vă spun că am un soț curajos, care a partajat acest teren și eu sunt singura proprietară și beneficiară a lui. Fiind investiție cu fonduri europene și ținând cont de regimul juridic al ”Întreprinderii Individuale”, care nu permitea asocierea, soțul meu a trebuit să iasă, deși am început acest proiect împreună. La ”Întreprindere Individuală” trebuie să fie o proprietate personală pe care o afectez activității întreprinderii. Apreciez gestul soțului meu, fiindcă nu toți soții din lume ar face asta, oricât de bună le-ar fi relația”.
Inițial, sera a fost proiectată să acopere doar jumătate din suprafața de 17.000 mp, însă după semnarea contractului de finanțare cu AFIR, constructorii olandezi au convins-o pe investitoare că e mai ieftin pe metrul pătrat să construiască una mai mare. Acest pas a înseamnat achiziția terenurilor din jur de la săteni, obținerea unei finanțări bancare mai consistente și o întârziere de 1 an în implementarea proiectului. Însă rezultatul este ”cea mai mare și mai modernă seră postdecembristă”.
Povestea serei de la Biled a început în urmă cu 4 ani, când proprietarii ei au achiziționat amplasamentul fostului ștrand termal din Biled. Ulterior au vizitat o serie de investiții în ștranduri termale din Ungaria, unde au constatat că e nevoie de o investiție costrisitoare, care riscă să nu fie suficient de productivă cât să întoarcă prea ușor banii înapoi și au decis să-și facă o seră, profitând de economia de costuri de operare oferită de agentul termic aproape gratuit, de natură geotermală.
Deși nu dețineau resursele pentru o investiție ce depășește 2,5 milioane de euro, cei doi soți au făcut un pas curajos: ”Banca ne-a dat în tranșe creditul, în sensul că nu am avut ce să gajez în valoare de 1 milion de euro la bancă. Am apelat la Fondul de Garantare, am realizat o parte din proiect. Iar marea provocare a fost să-i convingem pe olandezi să ne livreze cu țârâita echipamentele. Ne-au trimis mai întâi pilonii, i-am montat, a venit banca, i-a evaluat, ne-a eliberat o nouă tranșă din rată, cu care am cumpărat alte părți din seră… De aceea a durat atât de mult definitivarea construcției, care e ca un Lego, se face ușor, ci fiindcă nu am avut banii”.
Între timp, cuplul de oameni de afaceri s-a educat din mers despre ce înseamnă să fii patron de seră: ”Cam toți din familie și surorile și cumnații și soțul, ne documentăm intens. În Olanda am fost mult. Cred că am văzut vreo 30 de sere”. Deși familia Răileanu n-a mai activat în agricultură, au toate șansele să performeze, dat fiind că dețin un ”Mercedes al serelor” și că manageriază business-ul Amniocen SRL, cu cifră de afaceri de aproape 7 milioane lei în 2016 și un profit de 2,8 milioane lei.
Construcția celei mai moderne sere din România, cu o suprafață de 17.000 de metri pătraţi, a beneficiat de consultanța nepotului expertului mandatat de Nicolae Ceaușescu în urmă cu cinci decenii să aducă o companie olandeză în România comunistă pentru a ridica serele Leoser.
E vorba de Florin Munteanu Junior (28 de ani), care reprezintă în România interesele unui cluster de companii olandeze, sprijinit de Ministerul Economiei din Olanda pentru a exporta în țara noastră tehnologie ultimul răcnet în domeniul serelor.
Bunicul consultantului implicat în implementarea proiectului de la Biled, Florin Munteanu Senior a decedat în urmă cu un an la vârsta de 95 de ani, însă a apucat să ofere la rândul său câteva sfaturi de care s-a ținut cont în etapa de construcție a ultramodernei sere inaugurată ieri. Explică Florin Munteanu Jr: ”Eu sunt a treia generație din familia mea, care sunt implicată în această industrie. Bunicul meu a terminat trei facultăți și a fost consilierul direct al ministrului Agriculturii pe relațiile cu Olanda. Tot ce însemna semințe olandeze și inputuri olandeze pe agricultură, se discuta întâi cu bunicul meu, care era interfața cu olandezii, cu care vorbea în franceză și parțial în engleză. Ceaușescu, care vroia să dezvolte partea de sere în România, într-un moment de viziune a decis că trebuie să preia tehnologia de la cei care posedă cunoștințe de cel mai înalt nivel în horticultură și anume din Olanda. Bunicul meu a fost project manager în 1978, ocupându-se de implementarea proiectului Leoser. După aia a devenit și directorul de seră la Leoser. Ele au reprezentat la acel moment și reprezintă în continuare cel mai mare modul de seră cu creștere pe sol din Europa, ca suprafață. Ele sunt un modul întreg de 170 ha. Așa ceva nu a mai existat în Europa. Următoarea seră ca dimensiune a fost în Olanda, întinsă pe 120 ha. Iar din ce-mi amintesc din ce-mi povestea bunicul, domnul Hrusciov nu mânca decât din serele de la Popești Leordeni”. Bunicul lui Florin Munteanu a fost inițiatorul unei tradiții în familie de implementare a serelor cu tehnologie olandeză: ”Tata a realizat cu aceeași companie din Olanda proiectul serei de la Zimnicea făcută pentru Interagro în 2005, iar acum am venit noi după 12 ani și am mai făcut una aici. Iar bunicul, în cazul serei de la Biled a fost consilierul meu personal, fiindcă el ținea minte perfect și la 95 de ani. Nu pe partea de tehnologie, care e ceva mai evoluată în prezent, însă mi-a dat sfaturi valoroase, de care am ținut cont, pe partea de încălzire, care nu s-a schimbat atât de mult”.
Eficiența energetică este atuul principal al serei de la Biled, deoarece are un 40% din consumul pentru încălzirea volumului de aer din seră, care provine dintr-un puț geotermal forat la 250 m. Debitul puțului este de 5 l/s la o temperatură de 82 grade Celsius. Apa din adâncuri nu e introdusă în sistemul de țevi care încălzește sera, ci ea doar cedează ”grade Celsius” printr-un schimbător de căldură și apoi e repompată în izvorul geotermal.
Un alt avantaj important al serei de la Biled este înălțimea, care înseamnă un volum mare de aer în interiorul serei și implicit o inerție mare a volumului de aer, care poate fi controlat eficient din punct de vedere al temperaturii, umidității, concentrației de dioxid de carbon. ”Un volum mare de aer e un fel de zonă tampon, care face ca eventualele greșeli să poată fi corectate înainte să aibă loc un impact negativ asupra plantelor”, explică Florin Munteanu.
Alte sisteme implementate în seră sunt geamurile asemănătoare celor securizate la partea de acoperiș, care în eventualitatea spargerii accidentale, nu expun lucrătorii la riscul de rănire, sistemele de degivrare care nu lasă zăpada să se depună pe acoperișurile serei. Așa cum noi la sufragerie avem perdele și draperii, la fel și sera e dotată cu un sistem de cortine ”pe tavan” care permit „ruperea” volumului de aer de dedesubt de cel de deasupra, asigurând astfel o mai bună izolare temică și o eficiență energetică mai ridicată în sezonul rece, iar vara permite ”temperarea” luminii în anumite momente. Sistemul include două tipuri de cortine, una dintre acestea reducând luminozitatea cu 40%, iar cealaltă cu 90%, ca plantele să ”se poată odihni”, reducând ritmul fotosintezei.
Pe lângă sistemele de fertirigare controlate computerizat, care dispun inclusiv de sisteme de recuperare și recirculare a apei cu nutrienți, în sera de la Biled plantele vor fi hrănite inclusiv cu CO2. Sursa vor fi vara butelii cu CO2 lichefiat, iar iarna se va utiliza CO2-ul produs de arderea combustibilului în momentul producerii agentului termic.
Pentru a nu se diminua ”productivitatea” roșiilor, la Biled se controlează inclusiv compoziția apei băute de plante. Mai exact se folosește un sistem de osmoză inversă, dublat de o sterilizare cu filtru UV, care duce la o purificare a apei până la stadiul de apă plată.
Practic, prin tot acest mixt de sisteme automatizate: ”Se creează un microclimat pentru plantă, indiferent de ce se întâmplă afară, pentru ca planta să aibă mediul ideal”, ne-a declarat Florin Munteanu despre roșiile cultivate în substrat de nucă de cocos.
Productivitatea serei este estimată în primă fază la 35 kg/mp/an de roșii cocktail, la un cost mediu de 45 eurocenți/kg. Producătoarea intenționează să vândă roșiile cocktail retailerilor din Timiș, dar are în plan și să deschidă automate de vânzare a roșiilor, asemănătoare celor de vânzare a laptelui, precum și să ofere servicii de livrare la domiciliu în Timișoara, de ”roșii culese în aceeași zi”.
În prezent echipa operațională care va coordona ferma este formată din două absolvente de horticultură, care au fost școlarizate în cadrul unui curs de specializare organizat de autoritățile olandeze și care își vor continua în decembrie perfecționarea în Olanda în domeniul operării serelor computerizate. De asemenea, din momentul populării serei cu plante, în primul an de operare a serei, lunar va fi adus la Biled un specialist olandez care să monitorizeze etapele principale de producție, până când echipa de români va căpăta experiența necesară. Coordonatorul clusterului olandez care a construit și echipat sera de la Biled, a declarat pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO că productivitatea în condițiile în care echipa operațională este formată din specialiști experimentați, poate ajunge și la 60-70 kg/mp/an. La capacitate maximă, sera va avea nevoie de 15 angajați.
