Fermierii mici și mijlocii, cei mai câștigați din eliminarea plafonării la subvenții
Oana Timar – Agrointeligența
Începutul acestei săptămâni a adus o veste importantă pentru fermierii români, cea a votului la Bruxelles, în Comisia de agricultură, în favoarea unei soluții alternative la plafonarea subvențiilor agricole pe fermă. Propunerea Comisiei Europene privind plafonul de 100.000 de euro/exploatație a fost votată favorabil de eurodeputați, însă pentru statele membre s-a oferit și o alternativă, o soluție pe care România o va pune în aplicare pentru plățile după 2020.
Fermierii români au scăpat de plafonarea de 100.000 de euro pe fermă, iar, la schimb, autoritățile de la București vor trebui să găsească o soluție pentru ca o sumă importantă din banii alocați României să ajungă ca o subvenție directă către micii fermieri. Ei ar putea fi, după mai multe calcule, cei mai câștigați din jocul politic de la Bruxelles, arată europarlamentarul Daniel Buda.
Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Daniel Buda evidențiază alternativa pe care România este obligată să o pună în aplicare în locul plafonării subvențiilor: ”Statele membre sunt obligate să aleagă una dintre următoarele două variante cu privire la plafonare: fie aleg varianta unui prag de 100.000 de euro, fie aleg varianta unei alocări obligatorii de 10% din pachetele lor pentru plăți redistributive, care vor merge către fermierii mici și mijlocii. În acest fel, se consolidează modelul fermelor familiale mici și mijlocii! În același timp, se asigură un echilibru între resursele financiare ce urmează a fi puse la dispoziția fermierilor mari și fermierilor mici!”.
Chiar dacă nu se precizează încă foarte clar, procentul de 10% din banii alocați României se va calcula din Pilonul I, cel dedicat plății subvențiilor agricole. Banii trebuie obligatoriu direcționați fermierilor cu suprafețe reduse, ca un sprijin pentru exploatațiile mici. Astfel, dacă până acum, plata redistributivă a fost asociată de către agricultori cu procesul de comasare a terenurilor, după 2020, această schemă ar trebuie să devină una de bază pentru cei care nu depășesc un anumit număr de hectare.
În prezent, plata redistributivă are două linii – una pentru fermierii care au între 1 hectar (suprafața minimă pentru a lua subvenție) și 5 hectare, cu plată fixă de 5 euro pe hectar, și o a doua linie, pentru suprafețele ce depășesc 5 hectare, până la pragul de 30 de hectare, inclusiv, plată care, după recalculare, în Campania APIA 2018, a fost stabilită la 48,6327 euro/hectar.
Conform informațiilor oferite de europarlamentarul Daniel Buda pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO, pragul maximal de 30 de hectare pentru plata redistributivă poate fi modificat de România. Modelul de plată pentru această schemă are însă toate șansele să fie păstrat, cu adaptarea noilor praguri în urma unei analize la nivel național.
Vă reamintim că marți, 2 aprilie, în Comisia de Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European, s-a trasat un viitor mai sigur și mai bun pentru fermierii români și toți fermierii europeni. În urma voturilor exprimate în comisia AGRI la peste 5.000 de amendamente depuse la raportul privind Planuri strategice ale PAC, s-au creionat câteva direcții care vor consolida viitorul fermierilor. Între aceste direcții menționăm posibilitatea de a nu plafona subvențiile pe fermă, introducerea noțiunii de ”fermier nou”, sprijin majorat la 100.000 de euro pentru tinerii fermieri, dar și pentru cei care au peste 40 de ani, precum și menținerea unei plăți simplificare pentru fermierii care încasează cel mult 1.250 de euro pe an din subvenții cumulate.
