SUBVENȚII APIA: Buruienile pentru care se aplică sancțiuni la plată
agrointeligenta.ro -
Lista completă a buruienilor care vă lasă fără subvenția de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA)! Fermierii care au cerut bani pentru Campania 2019 trebuie să știe că în perioada următoare va fi extras eșantionul de control și inspectorii pot ajunge la ei în exploatație pentru verificări. În cazul beneficiarilor care au cerut subvenție pentru terenurile agricole, inspectorii APIA verifică starea suprafețelor și urmăresc dacă pe aceasta sunt prezente o serie de buruieni nedorite.
Citiți și: Buruieni nedorite pe pajiști. Lista oficială de la APIA cu plantele verificate la control
Agrointeligența-AGROINTEL.RO vă spune care sunt aceste buruieni nedorite astfel încât să le puteți identifica și elimina pentru a evita sancțiunile aplicate de funcționarii APIA.
Plantele invazive pe terenul agricol înseamnă plantele cu capacitate mare de extindere, având efect dăunător asupra culturilor agricole, fără a aduce atingere definiției „specii invazive” prevăzută la art. 4 pct. 27 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările și completările ulterioare.
Obiectivul acestui standard este menţinerea unui nivel minim de întreţinere a terenurilor agricole (indiferent de categoria de folosinţă, inclusiv terenurile care nu mai sunt exploatate pentru producţie) prin evitarea instalării speciilor de plante invazive pe terenul agricol, inclusiv pe terenul agricol necultivat.
Speciile de plante invazive dăunătoare culturilor agricole sunt reprezentate de plante erbacee sau lemnoase, anuale sau perene, care invadează în mod spontan terenurile agricole, diminuând capacitatea de producţie a culturilor agricole. În această categorie intră şi unele specii vegetale pe pajişti, fără valoare furajeră, toxice pentru animale sau dăunătoare produselor animaliere.
Vegetaţia ierboasă invazivă pe terenul arabil este constituită din plantele existente în flora spontană sau specii cultivate, care concurează cu plantele dintr-o anumită cultură.
Vegetaţia lemnoasă invazivă pe terenul arabil este constituită din arbuşti şi tufişuri specifice zonei, care împiedică executarea lucrărilor agricole, fiind plante gazdă pentru unele boli şi dăunători ai plantelor de cultură.
Foarte important! Vegetaţia invazivă nu trebuie să domine cultura într-o proporţie mai mare de 30% din suprafaţa parcelei, indiferent de categoria de folosinţă a terenului (Teren arabil, Pajişti permanente, Culturi permanente).
Pentru plantaţiile viticole situate pe terase, procentul de 30% se aplică atât pentru spaţiul cultivat cu viţă de vie, cât şi pentru suprafaţa taluzului. Atenție! Dacă procentul de îmburuienare depăşeşte 80% din suprafaţa parcelei, se consideră că parcela este neeligibilă şi se exclude de la plată. De asemenea, terenul agricol necultivat, unul sau mai mulţi ani, pe care s-a instalat vegetaţia invazivă pe mai mult de 80% din suprafaţă, se exclude de la plată.
Cum se combat buruienile de pe terenul agricol
Combaterea vegetaţiei invazive pe terenurile agricole necultivate, pentru care se solicită plăţi pe suprafaţă, se face prin discuire, cosirea vegetaţiei sau erbicidare, înainte ca buruienile să ajungă la maturitate. Nu se consideră vegetaţie invazivă culturile intercalate (fasole sau dovleac, semănate în cultura de porumb, rândurile de porumb semănate cu rol de protecţie în culturile de pepeni, cartofii sau diferite plante furajere semănate printre pomii din livezi), precum şi culturile „ascunse” (trifoiul sau lucerna, semănate în culturile de cereale: orz, orzoaică, ovăz).
Principalele specii de plante invazive străine de interes ale Uniunii Europene, existente în România), sunt: Asclepias syriaca, cunoscută sub denumirea populară „Lapte roșu”, Elodea nuttallii, cunoscută sub denumirea populară „Usturoi nuttall”, Heracleum mantegazzianum, cunoscută sub denumirea populară „Uriaș”, Heracleum sosnowskyi, cunoscută sub denumirea populară „Mucog”, Impatiens glandulifera, cunoscută sub denumirea populară „Balsam himalaian”, Myriophillum aquaticum, cunoscută sub denumirea populară „Clei papagal”. Pe lângă speciile de plante invazive, pe terenul agricol pot exista specii de plante toxice/otrăvitoare, precum: Ambrozia artemisifolia (ambrozie), Aconitum tauricum (omag), Adonis vernalis (rușcuță), Caltha laeta (calcea calului), Conium maculatum (cucută), Chelidonium majus (rostopască), Equisetum palustre (coada calului), Euphorbia cyparissias (laptele câinelui), Galega officinalis (ciumărea), Gratiola officinalis (vaninariţa), Helleborus purpurascens (spânz), Hypericum perforatum (pojarniţă), Pteridium aquilinum (feriga), Ranunculus acer (piciorul cocoşului), Ranunculus sceleratus (boglar), Stellaria graminea (rocoţea), Thalictrum aquilegifolium (rutişorul), Veratrum album (ştirigoaie), Verbascum phlomoides (lumânărică) și plante dăunătoare produselor animaliere, precum: Alliaria officinalis (usturoiţa) Arctium lappa (brusturul) Artemisia austriaca (pelinița) Carduus acanthoides (spini) Centaurea solstitialis (scai galben) Lepidium ruderale (păducherniță) Onopordon acanthium (scai măgăresc) Rumex acetosella (măcriș mărunt) Xantium spinosum (holeră) Xanthium strumarium (cornuți).
Fermierii au obligația identificării și combaterii acestor plante pe terenul agricol pe care îl administrează. APIA precizează că obligativitatea distrugerii speciei Ambrosia artemisiifolia (conform Legii nr. 62/2018 privind combaterea buruienii ambrozia), considerată una dintre cele mai toxice buruieni (cu răspândire rapidă pe teritoriul României), care provoacă atât diminuarea producţiei la culturile agricole sau pajiştile permanente, cât și afecţiuni alergice grave populației care locuiește în zonele respective, în perioada înfloririi, dată fiind cantitatea mare de polen produsă de plantă, dimensiunea şi structura grăunciorilor de polen.
