PATRU PROVOCĂRI pentru FERMIERUL ROMÂN ÎN ANII URMĂTORI!
Ramona Dascălu -
Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români (CFRO), a prezentat în emisiunea Forța Fermierilor cu Vlad Macovei care sunt principalele provocări cu care se vor confrunta atât fermierii români, cât și cei europeni, odată cu adoptarea noii Politici Agricole Comune (PAC).
”Eu am selectat, din ultima analiză pe care noi am primit-o de la o organizație cu care suntem în procesul de a deveni formal membri – FarmEurope, de la Bruxelles, patru provocări pentru Politica Agricolă Comună, pentru fermierii europeni. Prima provocare se referă la veniturile din agricultură care au stagnat și se anticipează o scădere cu 14% în următorii 10 ani de zile, în condițiile în care veniturile agricultorilor sunt doar 40% din veniturile medii europene și într-o perioadă în care Uniunea Europeană are nevoie să atragă tineri fermieri pentru că, după cum bine știți, populația în agricultură este îmbătrânită. Deci, trebuie să atragi tineri, salariile scad, veniturile sunt oricum la mai puțin de jumătate din veniturile medii, la 40%, asta e o provocare foarte mare. A doua provocare pe care ei o menționează este o piedere deja anunțată. În ultimii 10 ani, agricultura a pierdut 10% din capital și din productivitate. De unde vine asta? În principal, din schimbările climatice, presiunea pusă pe agricultura de schimbările climatice duce la aceste pierderi, iar Comisia ca să contra-pondereze această situație vine și pune măsuri de mediu care scad productivitatea, până la urmă, dar care vor fi plătite în sensul că fermierul va avea compensații. Deci, vor crește finanțările pentru mediu și pe Pilonul I și pe Pilonul II și de asemenea vor apărea finanțări noi pentru tehnologie. Fermierul român trebuie să știe în primul rând și să se pregătească, să-și pună o ambiție de a-și remodela business-ul pentru a lua în considerare măsurile acestea de mediu și a trage beneficii mai mari din finanțările care vor veni pe mediu, și pe Pilonul I, și pe Pilonul II, adică pe dezvoltare, pe proiecte. În acest sens, Clubul Fermierilor Români face niște analize pentru a vedea care sunt măsurile de care fermierii români vor beneficia, de asemenea, face ghiduri pe care fermierii le vor avea și în care li se va explica cum pot să se descurce cu cerința respectivă. Toate aceste lucruri vor fi finanțate din bugetul Clubului„, a declarat Florian Ciolacu.
Cele PATRU PROVOCĂRI ale viitoarei PAC
1. Să contribuie la hrănirea a 10 miliarde de locuitori pe Pământ
Europa este un loc unic pentru agricultură, cu condiții execelente de climă și de mediu asociate cu cunoștințe avansate și tradiție. Prin urmare, continentul nostru are responsabilitatea de a-și asigura securitatea alimentară proprie, contribuind în același timp la furnizarea de alimente la nivel global fără a destabiliza agricultura în țările emergente. Globalizarea pieței asociată tensiunilor legate de climă sau de alte restricții de aprovizionare generează un nivel fără precedent de volatilitate a pieței. Astăzi, PAC nu este pregătită suficient pentru a reacționa la criză și pentru a proteja fermierii din UE.
2. Să aibă grijă de 75% din teritoriul UE
Agricultura nu este doar primul sector interesat de accesul la resurse naturale excelente (apă, sol, aer), ci și o pârghie pentru a face față schimbărilor climatice, datorită capacității sale de a reduce propriile emisii, de a spori izolarea carbonului și să furnizeze societății energii cu emisii scăzute de carbon, energii neutre sau negative de carbon, cum ar fi biogazul și biocombustibilii.
3. Să evite scăderea cu 14% a veniturilor fermierilor din UE până în 2030
Veniturile agricultorilor au stagnat și potrivit previziunilor Comisiei, sunt pe cale să scadă cu 14% în valoare absolută, în următorul deceniu. Comisia consideră, de asemenea, că scăderea veniturilor ar putea fi și mai dramatică, în condițiile în care propunerea actuală de reformă ajunge la minus 20-30% în funcție de sectoare. O astfel de situație este inacceptabilă într-un moment în care veniturile fermierilor reprezintă deja doar 40% din venitul mediu al UE și când Europa are o nevoie reală de a atrage o nouă generație de fermieri.
4. Să inverseze pierderile de productivitate anunțate la – 10%
În ultimul deceniu, fermierii din UE au pierdut 10% din productivitatea capitalului și a inputurilor. Schimbările climatice pun presiune pe agricultură într-un moment în care majoritatea investițiilor în agricultură sunt direcționate către active neproductive legate de noile norme. UE trebuie să găsească o cale de a promova atât obiectivele economice, cât și cele de mediu pentru a-și atinge obiectivele climatice fără a-și pierde capacitatea de a produce.
