• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Salvia – ghid de cultivare: tipuri, semănat, îngrijire, recoltare, profit

    agrointeligenta.ro -

    Cultura de salvie reprezintă o sursă de profit pentru tot mai mulți mici fermieri. Planta aromatică cu puteri vindecătoare este ușor de cultivat, iar o minimă procesare asigură un profit constant pe o perioadă de circa 10 ani, cât este viața productivă a celor mai cunoscute tipuri de salvie.

    Ce este salvia

    Salvia este un subarbust de cultură, bine ramificat, cu o bază lignificată. Poate avea înlțimi diferite, de la 30 până la 80 de centimetri. Apreciată mai ales ca plantă aromatică, salvia este cultivată și ornamental în grădină.

    Istoric pentru salvie

    Salvia, cu denumirea sa științifică Salvia officinalis, este folosită din cele mai vechi timpuri pentru tratarea multor afecțiuni, medicii greci și romani fiind cei care au descris prima dată planta în lucrările lor de specialitate. Romanii antici apreciau salvia ca un remediu pentru infertilitate, iar cuplurile cu această problemă erau separate timp de cinci zile în care soților li se dădea să bea constant decoct de salvie. În multe familii, după această cură se nășteau copii puternici.

    Unde este răspândită cultura de salvie

    Salvia sau jaleșul de grădină este originară din sudul Europei, din regiunile meditaraneene, astfel planta întâmpină probleme la cultivarea în România, unde iernile pot fi foarte reci. Acest factor este foarte important de luat în seamă la înființarea unei culturi de salvie pentru care se recomandă o climă mai blândă, deci sudul României ar fi cel mai benefic.

    Tipuri de salvie

    Salvia poate fi de mai multe tipuri, începând cu Salvia officinalis, una dintre cele mai cunoscute plante culinare. Acest tip de salvie are de obicei frunzele gri-verde și florile de un albastru violet, însă poate avea și flori roz – Rosea sau albe – Albiflora. Din acest tip de salvie avem soiul Berggarten Sage cu frunze mari și late, soiul Purpurea Sage cu frunze purpurii sau salvia Tricolor cu frunze pestrițe alb-crem și roz. Există și salvie de culoare aurie, Salvia Icterina. Salvia de Răsmirești este un soi românesc de salvie.

    Cerințele salviei față de căldură și lumină

    Salvia are nevoie să fie protejată de temperaturile extreme de peste iarnă: este afectată la temperaturi ce coboară sub -10 grade Celsius timp de mai multe zile. Planta sepoate cultiva cu succes în locuri adăpostite din zonele sudice, pe litoral și chiar în partea de vest a țării.

    Locul în care se cultivă salvia trebuie să fie unul însorit sau cu semiumbră.

    Cerințele salviei față de apă

    Salvia are nevoie de multă apă așa că o cultură are neapărat nevoie de un sistem de irigare. Salvia nu se udă în exces pentru că o umiditate foarte mare favorizează apariția bolilor precum mana de sol, la care cultura este sensibilă.

    Cerințele salviei față de sol

    Solul bun pentru cultura de salvie este cel cu fertilitate moderată, bine drenate. Dezvoltarea salviei nu se face bine dacă solurile sunt lutoase sau argiloase.

    Salvia iubește solul neutru. PH-ul solului ideal pentru salvie este între 5 și 6,5, dar cultura de dezvoltă bine și în soluri cu pH între 4,2 și 8,3.

    Înființarea unei culturi de salvie

    Înființarea culturii de salvie se poate face direct prin semănatul semințelor sau prin răsaduri / butași. Dacă se merge pe varianta butașilor, se aleg butați semilemnificați dacă plantarea se face în august sau erbacei pentru plantarea de primăvară, folosindu-se stimulatori de înrădăcinare în ambele situații.

    Culturi premergătoare bune pentru salvie sunt varza, cartofii, ceapa sau fasolea.

    Când și cum se seamănă salvia

    Semănatul semințelor de salvie se face la începutul iernii, iar răsărirea se va face la începutul primăverii. Se lasă o distanță de peste 50 cm între rânduri și 30 cm între viitoarele plante.

    Adâncimea de semănat la salvie este de 1-1,5 cm.

    Pentru producerea de răsaduri de salvie, semănatul se face primăvara, în perioada martie-aprilie pentru răsadul ce va fi pus în pământ în toamnă – în septembrie, sau, dacă se merge pe plantarea salviei primăvara, luna indicată este aprilie.

    Semănatul în răsadniță se face pe rânduri distanțate la 15-20 cm.

    Cantitatea de sămânță necesară pentru a înființa un hectar de salvie din răsaduri este de 1,5-2 kilograme. Suprafață necesară pentru a produce aceste răsaduri este de circa 300 mp.

    Răsadurile de salvie se plantează când ating o înălțime de 15-20 cm.

    Plantă de salvie

    Lucrările solului la cultura de salvie

    Fertilizarea culturii de salvie

    Cultura de salvie are nevoie de fertilizare întrucât este o mare consumatoare de elemente nutritive. Fertilizarea pentru salvie se recomandă a fi făcută înainte de înființarea culturii, prin administrarea de gunoi de grajd fermentat – se recomandă 20-30 de tone la hectar, ce se încorporează în sol la pregătirea terenului pentru semănat.

    Fertilizarea salviei cu îngrășăminte chimice trebuie să țină cont de o recomandare pentru 60-70 kg/ha de azot, 40-60 kg/ha fosfor și 40-h0 kg/ha postasiu. Dacă se folosesc îngrășăminte complexe de tip NPK 20:20:20 se va face fertilizarea cu 200-300 kg/ha pentru a se asigura necesarul de substanță activă din toate cele trei elemente.

    Îngrijirea culturii de salvie

    Lucrările de îngrijire a salviei presupun protejarea acesteia de buruieni, rărirea plantelor, udarea și completarea culturii cu noi plante în primăvară, după eliminarea celor care nu au supraviețuit peste iarnă.

    Tăierile la salvie

    Salvia se tunde anual, dar numai începând cu anul următor celui de plantare. Tăierile se fac toamna pentru a se îndepărta lăstarii uscați sau care au fost afectați de gerul iernii. Tăierile de primăvară la salvie sunt cele care determină și forma arbustului.

    Combaterea buruienilor la salvie

    Combaterea buruienilor este una dintre lucrările importante la cultura de salvie. Se pot aplica erbicide, dar cei mai mulți mici cultivatori preferă să curețe salvia de buruieni cu tehnică mecanică, chiar manual. Prașila și plivirea sunt de bază la cultura de salvie.

    Flori de salvie

    Dăunătorii salviei – combatere

    Melcii, limacșii sunt printre cei mai periculoși dăunători ai salviei și apariția lor este favorizată de excesul de apă. Vă recomandăm să combateți melcii fără cochilie cu metode ecologice pe care le găsiți în acest articol. Alți dăunători ai salviei pot fi ploșnițele sau tripșii.

    Când și cum se recoltează salvia

    Recoltarea frunzelor de salvie poate începe din primul an de cultură, dar numai din toamnă. Din al doilea an de cultură, salvia se poate recolta de 2-3 ori pe an. Frunzele de salvie ating maturitatea înainte de înflorire.

    Salvia se recoltează în zilele cu soare, preferabil la prânz. Frunzele nu se culeg niciodată când este umezeală sau risc de ploaie. De regulă, lunile în care se poate recolta salvia în condiții bune sunt în intervalul iulie-septembrie.

    De la salvie se recoltează și lăstari erbacei, însă numai toamna, în septembrie, începând in al doilea an de cultură. Tăierea lăstarilor se face la 15 cm de la sol deasupra zonei lemnoase.

    Frunze uscate de salvie

    Producția la hectarul cu salvie

    Randamentul culturii de salvie este de 5:1 la uscarea frunzelor. În cazul familiei Olar din județul Alba, producția de salvie de pe 6.000 mp este evaluată pentru acest an la 4 tone. Avantajul culturii este că poate fi exploatată timp de 10 ani în cazul plantelor perene.

    Procesarea salviei

    Procesarea salviei implică un proces de uscare a frunzelor în încăperi uscate și bine aerisite. Din salvie se poate produse ulei esențial, iar mulți mici fermieri optează pentru tincturi.

    Subvenție APIA pentru salvie

    Cultura de salvie primește subvenție de la APIA – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură. Schemele de bază pentru care se încadrează cultura de salvie, la fel ca și alte plante medicinale, include plata unică pe suprafață, plata redistributivă, plata pe înverzire și plata pentru tineri fermieri dacă exploatația este deținută de un agricultor cu cel mult 40 de ani. În plus, de la bugetul de stat, tot prin APIA, salvia primește și subvenția de Ajutor Național Tranzitoriu. Se pot accesa bani în plus pentru cultura de salvie ecologică sau în conversie.

    Scheme APIA pentru salvie
    Schema de Plată Unică pe Suprafaţă (SAPS) = 102,5697 euro/ha;
    Plata redistributivă (PR) – nivelul I (1 – 5 ha) = 5,0000 euro/ha; nivelul II (5,01 – 30 ha) = 48,6327 euro/hectar;
    Plata pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu = 58,2361 euro/ha;
    Plata pentru tinerii fermieri (PTF) = 25,8405 euro/ha.
    ANT 1 – Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru culturi amplasate pe teren arabil: 14,7033 euro/ha;
    Măsura 11 – Agricultură ecologică PNDR 2014-2020, P5 – Plante medicinale şi aromatice aflate în conversia la agricultura ecologică = 365 €/ha.

    Profit și prețuri la cultura de salvie

    Prețul pentru frunzele de salvie este de 12 lei pe kilogram la produsul finit. Tinctura de salvie se vinde la un preț de circa 10 lei sticluța. Cei care cumpără produsele din salvie sunt fie cei care procesează în industria farmaceutică sau de frumusețe, fie clienți direcți care preferă să cumpere produsele de la fermieri.


    Te-ar mai putea interesa

    Fermierul Alexander Degianski a semănat floarea-soarelui și a intrat la porumb: ”Ne adaptăm în funcție de loc” Mihai Mirițescu, Saaten Union: Sfatul meu pentru fermieri este să semene mazărea cât mai repede Soiul de afine care face fructe uriașe, demne de Cartea Recordurilor

    Ultimele știri

    România ar putea avea un laborator care să efectueze analizele pentru mierea din afara UE UCPR: Produsele avicole obținut în fermele din România sunt sigure din punct de vedere al sănătăţii Situație fără precedent în SUA: Gripă aviară depistată la vaci de lapte