Marian Baronescu, fermierul care cultivă pepeni pe verticală
agrointeligenta.ro -
Marian Baronescu din comuna doljeană Perișor s-a apucat de agricultură pe cont propriu, în urmă cu zece ani, după ce şi-a dat demisia de la serele de la Işalniţa. Astăzi, serele lui au devenit brand local și printre reușitele sale se numără pepenii cultivați pe verticală, după o tehnologie pe care se laudă că și-o poate breveta.
Împreună cu soţia sa, Florica, fermierul a început iniţial pe o suprafaţă mică să cultive legume în solarii, apoi au ajuns să cultive 2,5 hectare, din care jumătate sunt pomi fructiferi şi struguri de masă, iar restul sunt legume.
Potrviti jurnaliștilor de la Gazeta de Sud, care au vizitat afacerea doljeană, Marian şi Florica muncesc în solarii între 12 şi 16 ore pe zi, iar pe timpul iernii, când funcţionează centralele care încălzesc solariile, timpul lor de odihnă este limitat la patru – cinci ore pe noapte. Nu au mai avut concediu de ani întregi.
La microferma Baronescu, toate legumele sunt uriaşe, de la roşii şi castraveţi a căror tulpină a atins vârful solarului (de câţiva metri) apoi s-a întors în jos, şi până la vinete şi ardei gras. Fiecare solar înalt şi bine aerisit după o tehnologie modernă are mirosul lui, specific legumei ce se cultivă acolo.
Agricultorul se mândreşte cu invenţia sa, care ar stârni curiozitatea cultivatorilor de lubeniţe din Dăbuleni: pepenele galben crescut pe verticală. Un singur vrej, adică un fir de pepene galben, produce o cantitate însemnată, iar densitatea plantelor este mult mai mare decât în sistemul clasic, udarea efectuându-se tot prin picătură.
Irigarea se face ”prin picătură”
Irigarea se face prin picătură în toată microferma. „Visul meu a fost să fac o microfermă cum am văzut în Italia, unde am făcut cercetare în agricultură, trimis de Guvernul României. După ce am terminat contractul cu Uniunea Mondială, am zis să fac o fermă cum am văzut acolo“, povesteşte antreprenorul, care, deşi este educat şi are titluri importante în agricultură, nu a dorit să i le facem publice, pe motiv că el este un simplu fermier… şi atât.
Se plânge că supermarketurile preferă importurile
Inginerul spune că legumele sale sunt vândute în piaţa din Craioviţa Nouă, unde există o tarabă cu numărul său de telefon, special pentru reclamaţii. Cele mai însemnate cantităţi de legume crescute la Perişor ajung în alte judeţe. Ele sunt livrate pieţelor de angro din ţară, din Târgu Jiu, Vâlcea, Sibiu şi altele. „Este o durere a tuturor producătorilor din România. La noi putrezeşte marfa pe pământ şi nu putem să intrăm pe supermarketuri. Nu vor, efectiv, să ia marfa de la noi! Ce cusur au aceste roşii? Uitaţi-vă că sunt impecabile! Sunt mai frumoase roşiile aduse din străinătate, care stau cu săptămânile prin depozite, decât roşia aceasta coaptă, cu care putem face aprovizionarea din două în două zile? Noi suntem câţiva fermieri care avem suprafeţe cultivate şi putem foarte uşor să aprovizionăm supermarketurile din Craiova“, povesteşte investitorul din agricultură.
Ar hrăni peste 2.000 de familii pe zi cu legumele sale
Din producţia de tomate de la Perişor ar putea fi hrănite mii de persoane în fiecare zi. Baronescu spune că fluxul său de producţie de roşii ar asigura hrana a peste 2.000 de familii pe zi, timp de opt luni la rând, în condiţiile în care omul a calculat consumul fiecărei familii ca fiind de peste un kilogram de tomate zilnic.
„Cine vrea să aibă rezultate în agricultură îi trebuie, în primul rând, ştiinţă de carte, dragoste de meserie, seriozitate şi perseverenţă“. Rezultatele sale sunt pe măsura aşteptărilor: la o investiţie anuală de 50.000 – 60.000 de lei în cultivarea legumelor, veniturile scoase într-un an modest sunt de 100.000 de lei, iar într-un an bun (an bun e considerat unul în care nu se fac producţii mari la toţi agricultorii, pentru că atunci preţurile sunt mai mari) ajung la 150.000 de lei pe an. Visul celor doi soţi este acela de a avea propriul lanţ de magazine, în care să se comercializeze produsele lor, sub marca Baronescu.
Sursa: Gazeta de Sud
