Manifestul porumbului, la Bruxelles. Măsurile de sprijin cerute de cultivatori
agrointeligenta.ro -
3 POZEVEZI GALERIA
Membrii Confederației Europene a Producătorilor de Porumb (CEPM), reuniți la Bruxelles miercuri – 26 iunie, în Adunarea Generală și apoi în cadrul Congresului European, s-au pronunțat tranșant împotriva circumstanțelor care au dus la deteriorarea competitivității sectorului european de porumb, deși cererea pe piața unică este în creștere, UE devenind primul importator mondial de porumb. Conform unui comunicat de presă remis de către Asociația Producătorilor de Porumbul din România (APPR), în pragul reînnorii tuturor instituțiilor europene, CEPM își declară disponibilitatea de a conlucra cu diferitele organisme pentru a pune în valoare beneficiile culturii și a oferi cetățenilor europeni porumbul produs în statele membre.
Uniunea Europeană are nevoie de porumb
La finalul anului de piață curent, se estimează că importurile de porumb ale UE vor depăși 23 milioane de tone, mai mult cu 35% față de ultima campanie, care deja înregistrase o ascensiune rapidă a volumelor. Se vor încheia, astfel, trei campanii în care UE a devenit cel mai mare importator de porumb de pe planetă. În paralel, din cauza lipsei de competitivitate, producția de porumb europeană se erodează: între 2012 si 2018, suprafața cutivată s-a diminuat cu 1,5 milioane de hectare, ajungându-se ca astăzi imorturile să asigure 27% din consumul UE. Membrii CEPM atrag atenția că sunt, astfel, afectate situația macroeconomică a UE prin dezechilibrarea balanței comerciale și interesele consumatorilor europeni, care aspiră la hrană din producție locală, calitativă si durabilă, pe când porumbul importat în mare parte din Ucraina, Brazilia și Canada nu se supune acelorași standarde de producție impuse de UE propriilor agricultori (de exemplu, restricțiile privind neonicotinoidelor, atrazinei sau OMG-urilor).
Este nevoie de voință politică pentru a susține porumbul european!
Producătorii europeni de porumb își pot recâștiga forța de productie, dar primul pas ar fi excluderea porumbului de la negocierile comerciale în curs cu Mercosur.
Alte măsuri de sprijin pot fi luate în cadru reformei Politicii Agricole Comune (PAC), care, în viziunea CEPM, ar trebui:
– să prevadă alocarea a cel puțin 60% din anvelopa primului pilon pentru plata de bază;
– să limiteze condiționalitatea la cerințele actuale si să considere ca eligibilă orice practică alternativă la rotația culturilor care contribuie în mod eficient la calitatea solurilor;
– să limiteze transferurile de la primul la cel de-al doilea pilon la 15%, pentru consistență în sprijinul acordat de statele membre;
– să prevadă alocarea unui procent de 30% din pilonul 2 pentru gestionarea riscurilor în vederea asigurării competitivității si reziliența exploatațiilor.
Agricultura europeană pune în centru progresul și inovația
Producătorii europeni au devenit au luat cunoștință de așteptările societății și se angajează pe deplin în a asigura progresul preconizat de cetățenii europeni. Provocarea este cu atat mai importantă pentru cultivatorii de porumb, deoarece problematica specifică este la intersectia unor mari teme europene: hrană, energie, sanatate, pace.
În acest context, CEPM a pus bazele platformei Agricultură și Progres, alături de CIBE (cultivatorii europeni de sfeclă de zahăr) si CEFS ( prducatorii europeni de zahăr) pentru a sensibiliza autoritățile europene și publicul larg cu privire la importanța strategică a accesului la tehnicile cele mai moderne prezente pe piață, cum ar fi tratamentele pentru semințe, inovația varietală și genetică, etc. Această initiativă este este deschisă și se adresează și altor parteneri, fiind deja prezentă pe rețelele sociale: twitter: @AgriProgress și Linkedln.
“Pe lângă principiul de precauției, principiul inovației trebuie de asemenea sa fie luat în considerare, căci viitorul agriculturii europene depinde de acesta. Inovațiile de ieri si de astazi sunt necesare pentru a pune la punct inovațiile de maine”, a precizat Daniel Peyraube, presedintele de la CEPM.
“Este o nouă platformă a fermierilor europeni din care face parte și APPR și care sperăm să devină un lider important la nivel european. Platforma înseamnă de fapt agricultură progresistă, o colaborare între fermierii de la cultura mare, fermierii cultivatori de sfeclă de zahăr și alți fermieri care au culturi în care este nevoie de inovație, de progres și în care legislația europeană nu ne permite să facem tot ce am putea să facem, așa cum fac colegii noștri din alte zone ale lumii”, a explicat directorul executiv al APPR, Alina Crețu.
