Terracult, un model de fermă performantă
agrointeligenta.ro -
Terracult este una dintre fermele super-performante din România. Afacerea agricolă pornită în 2008 este un veritabil model pentru ceea ce înseamnă agricultura în România: o luptă continuă cu schimbările climatice și tehnologii adaptate pentru a ține pasul nu numai cu lipsa ploilor, ci și cu dăunătorii, rozătoarele și reglementările stufoase care complică viața fermierilor.
În 2008, Terracult însemna 1.000 de hectare și un cinci oameni, între care și austriacul Georg Fleishhacker, unul dintre administratorii societății. Acesta a locuit timp de 5 ani în fermă pentru ca mai apoi să se mute la oraș când echipa s-a mărit. Astăzi, la Terracult se lucrează peste 5.000 de hectare și toate responsabilitățile sunt împărțite între membri unei echipe solide.
”Am început activitatea noastră în agricultură, găsind aici doar o clădire dărăpănată. Astăzi avem investiții de peste 27 de milioane de euro. Investițiile astea constau, pe de-o parte, din o stație de însilozare de peste șase milioane de euro, un parc de utilaje de peste 10 milioane de euro. Pe de altă parte avem hale mari de depozitare de cereale și infrastructura necesară activității noastre. Am început cu o echipă de vreo cinci persoane. Astăzi numărăm o echipă de 35 de persoane, 99% dintre ei sunt din satul apropiat, Horia”, ne-a declarat Cristina Pădurețu, Administrator Terracult.
Creșterea Terracult a venit în mod normal, printr-o relație foarte bună cu proprietarii de terenuri agricole: ”Ne-am ținut de promisiunile făcute, că am fost corecți față de partenerii noștri, față de oricare om în parte, că am plătit prețuri mai mult decât corecte și la timp. Avem o strategie pe termen lung pentru investiția noastră aici în România. Creșterea noastră dinamică din 2008 până acum a fost datorită prețurilor corecte pe care le-am plătit, a fost datorită bunei colaborări cu fiecare om în parte, proprietar de terenuri și tot așa vom continua și pe viitor. Vrem ca, în continuare, ca până acum, să avem o bună colaborare cu oamenii, ca din ceea ce avem, să dăm înapoi omului ceea ce i se cuvine: un preț corect. Prețurile noastre de arendă, momentan, sunt între 1.400 și 1.800 de kilograme la hectar în funcție de bonitatea terenului”.
Amărăciunea celor de la Terracult, la fel ca și cea a altor fermier din vestul țării, este că au fost până acum ocoliți de investițiile în reabilitatea sistemelor de irigații: ”Ce putem noi face este să încercăm să convingem oficialitățile de la județ și chiar de la Guvern să reabiliteze cât mai repede canalul care pornește de la Păuliș și, practic, ar putea să se întindă prin toată pusta aceasta a Aradului și să ajute mai multe asociații, mai multe ferme mari și chiar particulari, să ne putem racorda la un sistem de irigație. Noi mizăm foarte mult pe acest lucru și nu vom înceta să ne zbatem pentru asta. Dacă noi cultivăm, de exemplu, porumb sau soia și este secetă în anul respectiv, mai mult de 2-3 tone/ha nu putem să facem, chiar dacă aplicam o tehnologie foarte avansată”.
Cu forțe proprii, parcă tocmai pentru a nu se descuraja complet, echipa de la Terracult și-a încercat norocul cu o investiție în irigații. Cu un canal construit de la zero, aici s-a reușit implementarea unui sistem de irigații care să deservească o suprafață de 240 de hectare. Insuficient. Un fel de picătură într-un deșert pe care autoritățile de la București se încăpățânează să nu-l recunoască.
Terracult dispune de o bază de depozitare atât plană, cât și celulară cu o capacitate de până în 40.000 de tone. ”Vrem să creștem și vrem să ne dezvoltăm în continuare. Vrem să ne diversificăm activitatea. Pentru asta, am depus un proiect pe fonduri, care a fost deja aprobat, pentru extinderea stației de însilozare deja existente. Totodată acest proiect include și o presă de ulei prin care avem posibilitatea a procesa ceea ce recoltăm pe cele 5.000 de hectare pe care le lucrăm. Proiectul acesta este de peste cinci milioane de euro. Totodată, acest an, am depus un proiect pe fonduri și în domeniul zootehniei. Acest proiect este de peste cinci milioane de euro și constă în: grajduri pentru 250 de capete de bovine de carne. Pe de altă parte, avem inclus în acest proiect și un abator care ne dă posibilitatea să procesăm carnea. Astfel, ferma noastră ar ajunge la un lanț în totalitate integrat”, ne-a mai spus Cristina Pădurețu.
