• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Rolul aminoacizilor în fiziologia plantelor

    agrointeligenta.ro -

    Fiecare plantă, ca orice organism viu, are nevoie de anumite componente pentru creştere și dezvoltare, în plus faţă de elementele de bază: sol, soare, apă şi aer.

    Componentele de baza din celulele vii sunt proteinele formate din secvențe de aminoacizi. Plantele sintetizează aminoacizi și polipeptide din elemente primare, C, H, O, luate din aer, dar si N, P, K, oligo si microelemente luate din sol.

    Aminoacizii sunt ingredientele fundamentale în procesul de sinteză al proteinelor. Aproximativ 20 de aminoacizi sunt implicați în procesele fiziologice curente. Studiile au dovedit că aminoacizii pot influența activitățile fiziologice ale plantei direct sau indirect.

    Există două tipuri de molecule: levogir sau L și dextrogir sau D, în funcție de reacția acestora la lumina polarizată. Trebuie reținut faptul că L-aminoacizii iau parte în procesele biologice din proteine având activitate metabolică, iar D-aminoacizii nu au niciun efect și nu sunt metabolizați.

    În general, aplicarea foliară a aminoacizilor este corelată cu cerinţa plantelor şi, în special,  în etapele critice de creştere. Plantele absorb aminoacizii prin stomate, absorbția fiind proporţională cu temperatura si umiditatea mediului.

    Aminoacizii pot fi furnizați pentru plantă atât prin încorporare în sol, cât și prin tratamentul semințelor. Ei ajută la îmbunătăţirea microflorei solului, facilitând astfel asimilarea elementelor nutritive.

    Aminoacizii – influențe directe la plante și sol

    1. sinteza proteinelor
    2. rezistența la stres
    3. efect în fotosinteza
    4. acţiune pe stomate
    5. chelatarea naturală a microlementelor
    6. sinteza aminoacizilor și a fitohormonilor
    7. polenizarea şi formarea fructelor
    8. echilibrul microflorei solului
    9. alte influențe generale

    1. Sinteza proteinelor

    Proteinele au diverse funcţii: funcția de structură, funcţia metabolică (enzime), funcția de transport şi funcția de depozit (se creeaza un stoc de aminoacizi folosiți la nevoie).

    Doar L-aminoacizii sunt asimilați de plante, D-aminoacizii nu sunt recunoscuți de Enzime și, prin urmare, nu pot participa la sinteza proteinelor. Aminoacizii obținuți prin sinteză nu pot fi utilizați de plante.

    2. Rezistență la stres

    Stresul (temperaturile ridicate sau scăzute, umiditatea, înghețul, atacul dăunătorilor, grindina sau inundațiile) are un efect negativ asupra metabolismului plantelor cu o reducere corespunzătoare a calității şi cantității producției agricole.

    Aplicarea foliară înainte, în timpul şi după condiţiile de stres, furnizează plantelor aminoacizii care sunt direct legați de rezistența la stres fiziologic şi, astfel, plantele se pot recupera rapid.

    3. Efectul in fotosinteză

    Plantele sintetizează carbohidrați prin fotosinteză. O fotosinteză scăzută implică un proces lent de creştere si consum energetic, ceea ce poate duce la epuizarea sau chiar la moartea plantei, deoarece clorofila este molecula responsabilă pentru absorbţia energiei luminoase.

    L-Glicina și L-Acidul Glutamic sunt metaboliţi fundamentali în sinteza clorofilei, ce ajută la creşterea concentrației de clorofilă din plante și conduce, în mod direct, la un nivel foarte ridicat de fotosinteză, în final culturile fiind mai verzi si mai luxuriante.

    4. Acţiune la stomate

    Stomatele sunt structuri celulare care controlează echilibrul hidric al plantelor, absorbţia nutrienţilor, dar şi absorbţia de gaze.

    Deschiderea stomatelor este controlată de factori externi (lumină, umiditate, temperatură şi concentraţia de săruri) şi de factori interni (concentrația de amino-acizi, acid abcisic etc.) Stomatele sunt închise când lumina și umiditatea sunt reduse, dar și când temperatura și concentrația de sare sunt ridicate. Atunci când stomatele sunt închise, fotosinteza şi transpiraţia sunt reduse, astfel absorbţia de marco si microelemente scade, respirația este crescută si rezultă consumul de glucide din rezerva internă. În acest caz, rezultatul metabolic al plantei este negativ, catabolismul este mai mare decât anabolismul si, în consecintă, creşterea plantei este oprită.

    Acidul L-Glutamic acţionează ca agent osmotic în citoplasma celulei si favorizează deschiderea stomatelor.

    5. Efectul de chelatare a microelementelor

    Aminoacizii au un efect de chelatare pentru micronutrienți. Atunci când aceștia sunt aplicați împreuna cu microelemente, absorbţia şi transportul de micronutrienți în interiorul plantei este mai rapidă si mai uşoară. Acest efect este datorat acţiunii de chelatare sau efectului de permeabilizare a membranei celulare. L-Glicina si Acidul L-Glutamic sunt cunoscuți ca fiind cei mai eficienți agenţi de chelatare pentru microelemente.

    6. Sinteza aminoacizilor și fitohormonilor

    Aminoacizii sunt precursori sau activatori de fitohormoni, fitoalexine şi substanţe de creştere. L –Metionina este precursorul de etilenă şi de factori de creştere, cum ar fi: Espermina şi Espermidina.

    L-Triptofan este precursor pentru sinteza Auxinei, disponibil doar în cazul în care hidroliza proteinelor se realizează enzimatic.

    În cazul în care hidroliza este realizată prin tratarea cu acid sau baze (ca în multe ţări europene), aminoacidul L -Triptofan este distrus.

    L-Arginina induce, prin formarea de hormoni, sinteza de flori şi fructe.

    7. Polenizarea şi formarea fructelor

    Polenizarea este transportul de polen la pistil și, în urma fecundării, se formează fructele.

    L-Prolina ajută la fertilitatea polenului, L-Lizina, L-Metionina și Acidul L-Glutamic sunt aminoacizii esenţiali pentru polenizare și viabilitatea organelor de reproducere.

    Acești aminoacizi măresc capacitatea de germinare a polenului, dar și lungimea tubului polinic.

    8. Echilibrul microflorei solului

    În agricultură, echilibrul florei microbiene din sol este o cerință de bază pentru mineralizarea materiei organice şi, de asemenea, pentru un sol bun structurat şi fertil.

    L-Metionina este precursor de etilenă – hormon de creștere, responsabil pentru ramificarea și consolidarea rădăcinilor dar și de inițierea relației dintre plante și microorganismele simbionte (nodozitati, micorize). Ajută ca bacteriile din sol să-si consolidaze pereții celulelor, să se dividă și să crească rapid.

    9. Alte influențe generale

    Acidul L-Glutamic si L-Aspartic, prin transaminare, dă naştere la o serie de aminoacizi.

    L-Prolina și L-Hidroxi Prolina acţionează, în principal, în echilibrul hidric al plantei prin consolidarea pereților celulari, astfel creşte rezistenţa la condiţiile climatice nefavorabile.

    L-Alanina, L-Valina și L-Leucina îmbunătăţesc calitatea fructelor.

    L-Histidina ajută la o mai bună și mai rapidă maturare a fructelor.

    Așadar, în compoziția produselor de stimulare din portofoliul Naturevo: Kerafol, Kerafol Evo, Rootip Basic si Rootip Mix, găsim toți aminoacizii menționați în forme asimilabile și cu o compoziție garantată. Mai mult decât atât, aminograma produsului KERAFOL conține nu mai puțin de 19 aminoacizi, iar în compoziția produsului sunt 24 % aminoacizi liberi disponibili imediat către plante.

    „GAMA ROOTIP ȘI KERAFOL –  STIMULATORI DE TOP ÎN PORTOFOLIUL NATUREVO”


    Te-ar mai putea interesa

    MADR a făcut plata. De mâine se achită fermierilor subvenția de 200 euro pe hectar Colinde de Crăciun în versuri. Top 10 cele mai frumoase colinde românești Fermier cu 40 de vaci de lapte: Am scos ferma la vânzare! Vând tot și emigrez în Spania!

    Ultimele știri

    Cum va fi vremea de Crăciun. Prognoza meteo pentru perioada sărbătorilor Licitație uriașă în Germania. Fermierii români au cumpărat 100 de utilaje agricole Câte kg are un metru cub de lemne în funcție de tipul lemnului