Clubul Fermierilor Români: Cum ar trebui acordate subvențiile agricole după 2021
agrointeligenta.ro -
Clubul Fermierilor Români urmăreşte cu atenţie evoluţia negocierilor din cadrul noii Comisii de Agricultură și dezvoltare rurală din Parlamentul European privind amendamentele depuse la proiectele de regulamente strategice.
Florian Ciolacu, directorul executiv al Clubului Fermierilor Români consideră că există riscul real de redeschidere a negocierilor în COMAGRI privind amendamentele deja aprobate, sub presiunea verzilor.
„Noi ne-am întâlnit deja cu domnul Daniel Buda, vicepreședinte COMAGRI, și cu doamna Carmen Avram, membru în Comisia de Agricultură, pentru a le prezenta poziția Clubului referitor la modificările PAC și stabilirea modului de colaborare pentru promovarea amendamentelor propuse de Clubul Fermierilor Români în negocierile pentru noua Politică Agricolă Comună. Este important să avem un dialog deschis cu europarlamentarii români și cu alte asociații de fermieri din UE în această perioadă critică a negocierilor privind PAC post-2020, cu un Parlament European nou și o nouă conducere a Comisiei Europene, când se discută redeschiderea dosarului de propuneri privind reforma PAC (raport votat în plenul ComAgri pe 2 aprilie 2019) și reluarea negocierilor pe subiectele deja votate (este reluată tema aplicării obligatorii a plafonării subvențiilor).”
Clubul are în vedere acțiuni coordonate de prezentare și susținere a poziției privind reforma PAC: „Începând cu septembrie 2019 (când reîncepe activitatea la Bruxelles), vom trimite acest document de poziție a Clubului Fermierilor Români către toți membrii noii COMAGRI a Parlamentului European, către DG AGRI, către Reprezentanțele Diplomatice ale țărilor UE la Bruxelles, către MADR România și COMAGRI din Parlamentul României. De asemenea, împreună cu asociații similare ale fermierilor din alte țări UE vom organiza la Bruxelles întâlniri individuale și de grup cu europarlamentari, pentru a explica și susține poziția noastră. Modificările din reforma PAC trebuie să țină cont de realitățile din agricultura românească pentru a fi cu adevărat în avantajul fermierilor noștri și, din acest motiv, este important să ne coordonăm cât mai bine cu reprezentanții români din COMAGRIși să încheiem alianțe cu asociațiile de fermieri care au obiective comune cu ale noastre”, a afirmat Florian Ciolacu.
Care este rolul subvențiilor în cadrul PAC?
Prin intermediul subvențiilor acordate fermierilor, PAC are în vedere „aprovizionarea constantă și la prețuri accesibile cu alimente de calitate, produse în mod durabil, a peste 500 de milioane de europeni, respectând totodată cerințele privind protecția mediului, siguranța alimentară și bunăstarea animalelor”.
”Modelul românesc” de agricultură: agricultura performantă versus agricultura de subzistență
Fermierii performanți din România contribuie esențial la realizarea obiectivelor PAC privind asigurarea producției alimentare în ceea ce privește respectarea standardelor înalte de calitate și de siguranță alimentară, asigurarea aprovizionării – securitatea alimentară, a respectării măsurilor de mediu și de bunăstare animală, crearea de valoare adăugată și de locuri de muncă în agricultură și industriile conexe, dezvoltarea structurii socio-economice a zonei rurale.
În România, fermele medii și mari exploatează 34% din terenul arabil, primesc aprox. 33% din subvențiile pe suprafață și produc peste 75% din producția agricolă a țării. Astfel 4.340 de ferme cu suprafața între 300 și 4.000 ha (34% din suprafața arabilă) primesc aprox. 33% din valoarea totală a plăților directe (SAPS) și realizează 75% din producția agricolă totală a României.
Proporția exploatațiilor agricole de mici dimensiuni este de 92,2 % în România (mai mici de 5 ha) – care reprezintă în general agricultura de subzistență și care nu pot fi competitive. Mai mult, în România sunt menționate 3.6 milioane de exploatații agricole (majoritatea foarte mici, sub 1 hectar), reprezentând 33.5 % din numărul total al exploatațiilor din UE.
Poziția Clubului Fermierilor Români privind reforma PAC post-2020, ținând cont de votul dat deja în COMAGRI din Parlamentul European la 2 aprilie 2019.
1. PAC să-și mențină rolul de a încuraja creșterea competitivității fermelor UE
Subvențiile PAC prin Pilonul 1 nu sunt în esență ajutoare sociale – ele trebuie să contribuie la asigurarea securității alimentare a cetățenilor europeni și la dezvoltarea unei agriculturi moderne, performante, prietenoase cu mediul;
Subvențiile trebuie să susțină competitivitatea fermelor europene în raport cu cele din țările terțe, care nu respectă aceleași standarde înalte de producție cu cele din UE, cele mai exigente la nivel mondial, de mediu, de bunăstare animală, de agricultură sustenabilă etc.
Riscurile reducerii prea mari a plăților directe pentru fermele competitive (plafonarea)
Reducerea în România cu circa 450 milioane euro/an a subvențiilor către fermele medii și mari va afecta grav competitivitatea acestora, iar suma respectivă nu va fi în măsură să crească competitivitatea fermelor mici care ar urma să primească o parte din această sumă prin plata redistributivă;
Riscul fragmentării fermelor medii și mari cu afectarea competitivității acestora;
Falimentul multor exploatații performante, România riscând astfel să devină piață de desfacere pentru produsele agro-alimentare.
PROPUNERE
Posibilitatea statelor membre de înlocuire a plafonării plăților directe cu o plată redistributivă, de cel putin 10% din suma plăților directe anuale a unui stat membru, care să fie redusă de la fermierii mari și medii (sistem similar cu cel aplicat în prezent și în România), cu redistribuirea fondurilor rezultate către fermele mici;
Menținerea mecanismului de plată pe suprafață și nu pe fermă (din cauza gradului scăzut de înregistrare cadastrală a suprafețelor agricole din România);
Încurajarea financiară a angajamentelor suplimentare de mediu – ecoscheme.
2. Creșterea plafonului plăților cuplate, cel puțin la nivelul actual (de 13% + 2%) pentru stimularea competitivității în anumite sectoare, cu excepția sectoarelor fructe și legume și viticultură
Încurajează fiscalizarea unor suprafețe agricole mari, planificarea producției și tehnologizare adecvată a obiectivelor de performanță;
Încurajează creșterea competitivității producătorilor;
Susține comasarea terenurilor agricole și reducerea fărâmițării acestora;
Facilitează introducerea inovării și a rezultatelor cercetării în agricultură, a agriculturii de precizie etc.
3. Planurile Naționale Strategice trebuie să fie organizate pe indicatori simpli, cuantificabili, care să nu conducă la creșterea birocrației, sistem subiectiv de audit și monitorizare complexă a performanțelor.
Noile cerințe ale reformei PAC impun dezvoltarea unei strategii integrate pentru cei doi piloni ai PAC, în care să fie indicate toate măsurile de intervenție si care să prevadă un sistem complex de monitorizare și raportare anuală către Comisia Europeană, ceea ce reprezintă o provocare enormă pentru administrație (și fermieri).
4. Continuarea convergenței și aducerea plăților pe suprafață pentru fermierii români la un nivel cât mai apropiat de nivelul mediu al plăților din Uniunea Europeană
Fermierul român performant aplică aceleași standarde înalte de producție cu cel din Vestul Europei, inclusiv pe cele de mediu și agricultură durabilă, dar nu beneficiază de subvenții comparabile. Concurând cu produsele lor pe o piață comună, fermierii români sunt astfel discriminați și dezavantajați, cu efecte negative în competiția de pe piața UE și internațională.
PROPUNERE
Trebuie continuat procesul de convergență externă a plăților directe, așa cum a propus Comisia Europeană;
Plata medie la ha pentru România este cu cca 30% mai mică decât plata directă medie la ha pentru UE-27. Susținem ca pentru statele aflate într-o astfel de situație nu ar trebui scăzut (cu 3,9%) pachetul financiar al plăților directe în 2021 și 2022 față de 2020;
Continuarea ajutoarelor naționale de tranziție (ANT) pentru statele membre aflate sub nivelul mediu al subvenției europene, cu stabilirea unei noi date de referință, actualizate.
Poziția detaliată privind reforma PAC 2020 poate fi accesată pe site-ul Clubului la link-ul:
https://cfro.ro/pozitia-clubului-fermierilor-romani-cu-privire-la-reforma-pac-post-2020-extinsa/
