• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Semnele care îți arată că ai un sol degradat sau acid la care se recomandă Terracalco

    Dr. Ing. Bogdan Costea -

    Semnele unui teren cu sol degradat sau acid sunt vizibile. Totul depinde de fiecare fermier să acorde pământului său atenția, grija cuvenită. Fie că este vorba despre anumite buruieni care apar frecvent, de comportamentul solului la perioade cu multe ploi sau, dimpotrivă, cu secetă, elementele care indică problemele de sol se pot observa ușor, iar ”tratamentul” ce se poate aplica atât în campania de toamnă, cât și în cea de primăvară se numește TERRACALCO. Amendarea solului cu produsul Carmeuse este cea mai bună investiție pentru a crește calitatea pământului lucrat, dar și pentru a întreține o fertilitate crescută, reflectată și în producțiile per hectar.

    În articolele anterioare vorbeau fermierii despre influenţa pozitivă a Terracalco în cultura lor. Să recapitulăm, din spusele fermierilor avem:

    De asemenea solul este mai afânat, mai permeabil pentru apă, se lucrează mai uşor. Consumurile de motorină au scăzut. Practic, asta face Terracalco!

    Dar totuşi acest articol va încerca să elucideze cum acţionează şi de ce apar efectele pozitive în urma aplicării lui dar mai ales de ce după părerea noastră şi nu numai, în fiecare tehnologie, ar trebui să se introducă Terracalco.

    Solul este un conglomerat unic de procese. Avem viaţă pretutindeni în el. Este poate, cel mai complex organism viu care însumează atât parte fizică, parte chimică şi parte biologică. Toate aceste procese sunt interdependente unul de altul şi constituie baza vieţii pe pământ. De asemenea, acesta este filtrul pentru principală sursă a vieţii: apa. Foarte important de reţinut aici este că fiecare factor (proprietate, caracteristică a solului) în parte, nu este constantă, ci se manifestă variabil în funcţie de ceilalţi factori de vegetaţie (Acad. Dr. Ing Gh Ionescu-Sisesti) şi are ca rezultat relaţia directă, indubitabilă şi direct proporţională cu dezvoltarea culturii sau, citând din opera cercetătorului român Prof. Dr. Ing. Teodor Saidel „Plantă este vasul de reacţie din uzinele chimice, dar – crescând și ajungând la maturitate – ea alcătuieşte în acelaşi timp și produsul obţinut din substanţele solului și aerului, combinate între ele cu ajutorul energiei solare”

    Problema degradării solului. De ce? Ce anume se degradează? Prin ce procese?

    Conform definiţiei, degradarea solurilor ilustrează un tip de efect cumulat al acțiunii umane asupra solului și implică o varietate de procese, care includ: eroziunea solului, ravenația, alunecările de teren, compactizarea, salinizarea, lateritizarea, distrugerea materiei organice din substrat și a rezervelor de nutrienți, deşertificarea, acidificarea, incendierea și carbonizarea faunei din sol.

    Interesant de ştiut e că, din toate acestea, marea majoritate sunt urmări a acidificării solului: eroziunea solului, ravenatia, alunecările de teren, compactizarea sau tasarea, lateritizarea, distrugerea materiei organice şi a rezervelor de nutrienţi.

    Din punct de vedere agronomic, degradarea solurilor înseamnă diminuarea propietatilor productive ale acestuia.

    Problema principală a acestei degradări este că, dacă nu intervenim, se atenuează pe an ce trece. Practic, de exemplu, din analizele noastre, observăm că acumularea argilei creşte de la an la an acolo unde nu luăm măsuri şi ne afectează producţia şi calitatea acesteia (nemaipunând la socoteală greutatea cu care lucrăm solul, intrarea mai târziu decât era stabilit la semănat, băltiri, cruste, distrugeri de organe de maşini, consum extra de combustibil şi cel mai important, timpul pierdut).

    Sol acid? Sol alcalin? Tipuri de aciditate. Cum determin şi ce înseamnă mai exact şi cum mă influenţează. Cum apare aciditatea solului?

    Ştiinţific vorbind, ionii de hidrogen (H+) cei care determină aciditatea soluţiei solului, în concentraţie mare, înlocuiesc cationii (Ca++, Mg++, K+) aflaţi în reţea, determinând “podzolirea solurilor” sau mai précis sărăcirea fertilităţii acestora. De altfel, în cazul în care nu luăm măsuri împotriva acidităţii/saraturarii solului în solurile acide se formează acidul sulfuric (H2SO4) iar pe solurile alcaline carbonatul de sodiu (Na2CO3).

    Aciditatea solului s-ar putea clasifica, în 2 mari grupe, practice:

    Dacă aciditatea naturală ştim unde o întâlnim, cea artificială, practic nu are bariere/limite. Ea se poate întâlni oriunde, chiar pe cele mai bune soluri. De fapt, mai nou, în urma analizelor agrochimice pe care le facem, observăm chiar un pH scăzut chiar în zone unde nu ne-am fi aşteptat. Şi ne afectează, atât la producţie şi calitatea acesteia cât şi economic, în blocarea consumului de fertilizanţi (pe care îi aplicăm în doze ridicate şi fără randamentul scontat). Se poate observa din tabelul de mai jos, cât de mult pierdem (din prisma blocării îngrăşămintelor pe care le aplicăm) datorită faptului că nu avem un sol cu un pH neutru!

    Cum ne dăm seama că avem sol acid?

    Simplu. Avem mai mulţi indicatori. Poţi apărea toţi sau oricare dintre ei.

    Începem cu speciile de buruieni. Aceste soluri sunt uşor de recunoscut datorită aspectelor enunţate anterior (regimul hidric) precum şi datorită buruienilor indicatoare de aciditate: păpădia (Taraxacum officinalis), măcriş (Rumex acetosa) şi ştevie creaţă (Rumex sp.), urzica (Urtica dioica) şi panseluţa sălbatică (trei fraţi pătaţi; Viola tricolor), volbură (Convolvulus arvensis), Coada calului (Equisetum arvense), Barba ursului (equisetum palustre), Ţapoşica (Nardus strictă), bărboasă (Botriochloa ischaemum) – Ferigă (Pteridium aquilinum) – Târsă (Deschampsia caespitosa), Agropyron repens (pir târâtor), cicoarea, tapașnic (Galeopsis speciosa), mei păsăresc (Echinochloa crus-galii).

    Putem să cunoaştem solul acid şi după agregatul de sol unghiular versus agregatul de sol rotunjit. În cazul agregatului unghiular (adică sol cu muchii şi unghiuri) spaţiile dintre particulele de sol sunt pline. Practic, nu avem procese de floculare ci doar de coagulare. Astfel, apa rezultată în urma precipitaţiilor ajunge în stratul superficial, eliminându-se astfel aerul dintre particule rezultând o îmbibare. Tocmai din acest motiv, vedem, de exemplu cerealele (grâul, orzul) la sfârşitul perioadei de iarnă- începutul primăverii, colorate în galben chiar maroniu, în loc de verde. Fenomenul se explică prin prezenţa apei care umple stratul superficial 0-20 cm, rezultă îmbibarea acestuia şi apoi băltirea. Practic, particulele de sol fac o soluţie comună cu apa, nu avem aer, nu avem activitate microbiană, nu avem hrană în sol. Când apare încălzirea, stratul superficial se usucă, încep microorganismele să activeze, dar nu avem apă. Şi astfel, procesele de hrănire sunt încetinite la minim sau chiar lipsesc (ex în poză). Aceste soluri se lucrează greu, pierd materie organică de la un sezon la altul, au argilă >30% şi fermierii nu pot controla procesele tehnologice de intrare în sol (adică nu poţi ştii când poţi face lucrări).

    Se ştie că solul ideal (neutru) are în soluţia sa, concentraţia de ioni H+ = cu concentraţia de ioni OH-(adică pH = 6.8-7.2). Dacă avem mai mulţi ioni H+(concentraţia ionilor de hidrogen) atunci avem sol acid (pH 3-6.8) iar viceversa, dacă avem soluţie mai concentrată hidroxil (OH-) avem un sol alcalin (pH 7.3-12).

    Întorcându-ne la agricultură, altfel spus, un sol acid prezintă defecte hidrice pronunţate, din acest motiv aceste soluri tind să fie afectate de exces de umiditate şi de asemenea, de secetă. Fiind soluri umede, acestea sunt şi reci (procentul mare de argilă) şi bineînteles, sunt primele soluri afectate de secetă (crustă). De asemenea, aici sunt prezenţi viermii sârmă (Agriotes sp.) Astfel, într-un astfel de sol avem materie organică mult diminuată (ca şi procent), aport redus de elemente nutritive în forme asimilabile ca: azot, fosfor, potasiu şi microelemente, conţinut ridicat de elemente toxice în forme mobile (deci asimilabile) de aluminiu, mangan şi metale grele (Cd, Pb, s. a vezi fig 1).

    Şi bineînteles, cea de treia metodă şi cea mai profesionistă, o reprezintă analizele solului.

    Analize de sol. Explicarea termenilor de pH în apă şi acididate hidrolitică

    Aciditatea solului trebuie să fie măsurată prin 2 indici:

    1. Aciditatea actuală este determinată de ionii de hidrogen disociaţi în apă sau în soluţii saline la contactul acestora cu faza solidă. Aciditatea se stabileşte în raport cu apa distilată care are o reacţie neutră raportul ionilor de H+ şi OH- fiind egal. PH-ul (logaritmul cu semn schimbat al concentraţiei ionilor de H+ din soluţia solului) poate avea teoretic, valori cuprinse între 1 şi 14. Dacă valoarea pH este egală cu 7 reacţia este neutră, mai mică de 7 acidă şi alcalină la pH mai mare de 7. În cazul solurilor din România domeniul de variaţie al pH-ului se încadrează între 3,5 la solurile acide (Podzol) unde sărurile uşor solubile şi cele greu solubile sunt îndepărtate de pe profilul de sol, raportul dintre cationii bazici de Ca2+, Mg2+, K+ şi Na şi cei de H+ din complexul adsorbtiv fiind favorabil ionilor de hidrogen şi 9,5 la solurile alcalice (de ex categoria Soloneţ) unde predomină sărurile cu hidroliză alcalină.

    Atenţie însă, aciditatea actuală (adică pH ul în apă) este fluctuantă în special datorită regimului hidric din sol (adică în momentul în care avem umiditate sporită, soluţia solului se diluează, astfel vom avea valori mai mari de pH. În momentul în care seceta îşi va pune amprentă, soluţia solului va fi concentrată şi astfel vom avea valori mai mici de pH).

    2. Aciditatea potenţială corespunde ionilor de hidrogen şi aluminiu adsorbiţi în complexul coloidal al solului. Aciditatea potenţială în funcţie de tăria de legare a ionului de hidrogen se împarte în: aciditate uşor schimbabilă, care poate fi desorbită cu ajutorul unei sări neutre (KCl) şi aciditate hidrolitică, care poate fi evidenţiată şi determinată numai cu ajutorul unor soluţii care conţin acceptori de protoni. Pentru determinare se utilizează percolarea repetată cu soluţie de acetat alcalin, la pH = 8,3. În solurile cu aciditate pronunţată hidroliza aluminiului duce la formarea Al (OH)2+, care este absorbit de particulele coloidale şi care produce creşterea ionului de hidrogen: Al3++ H2O → Al (OH)2++H+

    Tocmai din acest motiv, este important să analizăm şi aciditatea hidrolitică (adică aciditatea potenţială). Care nu este oscilantă şi ne arată exact potenţialul maxim acid al solului nostru.

    Bineînteles, cei doi parametri, Ph în apă şi Ah (aciditatea hidrolitică), este important să îi analizăm în cadrul aceleiaşi probe. Iar studiile efectuate pe solurile podzolice arată că o corectare cu 50-75% a acidităţii hidrolitice duce la creşterea efectului îngrăşămintelor şi implicit la o creştere importantă a producţiei.

    Aceşti 2 parametrii sunt direct proporţionali, altfel spus, cu cât aciditatea hidrolitică e mai aproape de 0, cu atât solul nostru are un pH în apă spre neutru. Şi astfel, ajungem la o saturaţie ideală, pe solul nostru. Mai rămâne doar să tamponăm ceea ce introducem (vorbim de îngrăşămintele cu azot în special):

    Soluţia? Adică de ce Terracalco şi nu alt amendament (oricare ar fi el carbonat de calciu de orice origine, dolomit, deşeu etc)

    Cea mai bună soluţie pentru a rezova cele 3 probleme cu care vine aciditatea (fizice, chimice şi biologice) este Terracalco.

    Şi explicaţia este simplă. Este produsul cu cel mai mare conţinut de substanţă activ existent, este produsul cu cea mai mare putere de neutralizare a amendamentului (PNA).Şi de asemenea, este produsul cu cel mai mare conţinut de Calciu existent, capabil să rezolve problema degradării solului (de care vorbeam la început.

    ANALIZA CHIMICĂ A PRODUSULUI TERACALCO® comparativ cu un alt produs de amendare granulat (carbonat de calciu) de pe piaţă, pe care îl notăm cu” X”

    Diferenţa mare de pH între cele două produse de amendare. TerraCalco® este produs net superior la tot ce este pe piaţă la ora actuală, prin PUTEREA MARE DE AMENDARE ÎNGLOBATĂ ÎNTR-UN VOLUM MIC, care se administrează cu uşurinţă. Produsul TERACALCO® are PNA =170-185%. PNA=puterea de neutralizare a amendamentului. Este cea mai mare valoare a PNA a produşilor din piaţă.

    Spre exemplu Carbonatul de calciu cu azot REZIDUU de la fabrici are PNA=35-85 % şi un conţinut de apă până la 30%.

    Corectarea pH ului e simplă:
    CaO +H2O ––Ca (OH)2-Ca2+ +2OH-
    OH – -Hidroxizii eliberaţi în soluţia solului sunt anioni care corectează reacţia solului, iar cationi de Calciu sunt purtătorii de anioni, fără această pereche nu putem vorbi de amendare

    Amendarea era privită până acum ca o aplicare singură de produs (în doze mari chiar foarte mari) o dată la 4-5 chiar 10 ani. Problema cu aceste doze mari este că pe lângă ionul Ca++ pe care îl au, mai au şi CO2 (aprox 44% din fiecare tonă), astfel ca pe măsură ce rezolvăm problemă aportului Ca++, introducem în sol, în cantităţi foarte mari CO2, care, acidifică (vezi apa mineral vs apă plată – pH)

    Şi dragă fermierule, nu uita de consumul specific al fiecărei culturi (vei observa nişte lucruri interesante legate de Ca++):

    Când şi cum se aplică TERRACALCO®:
    – La pregătirea terenului, apoi încorporăm (de la 60 zile până la 5-7 zile înainte de semănat), la răpită
    – La grâu şi orz putem aplica încă de acum şi până la 1-2 zile înainte de semănat
    – Putem aplica atât înainte de o lucrare de bază a solului (arăt) cât şi de o lucrare superficială (combinator, disc)
    – Nu conţine apă, sau cantităţi nesemnificative, este granulat şi se aplică cu uşurinţă ca un îngrăşământ
    – Se administrează uşor, DAR este foarte higroscopic şi prin urmare trebuie depozitat sub acoperiş, iar sacii nu trebuie deschişi până în momentul aplicării lui. Se recomandă ferirea de ploaie.

    În concluzie, Terracalco® şi-a dovedit eficacitatea în îmbunătăţirea radicală a solului, iar în bază unui program de aplicare fie doză unică, fie făcut pe 2-3-4 ani, creşte în timp record calitatea şi cantitatea producţiilor. Avantajele folosirii sale sunt:

    Pe lângă efectul benefic în corelarea acidităţii solului se constată că apa nu a băltit deloc pe suprafeţele pe care se aplică TerraCalco®!

    Cu alte cuvinte, de la fermier la fermier, îţi recomandăm TerraCalco® dacă:
    – Ai băltiri, tasări, cruste
    – Ai un sol greu, argilos
    – Ai un sol cu pH acid
    – Ai aplicat îngrăşăminte şi nu ai văzut rezultatele scontate
    – Vrei să reduci costurile cu motorină
    – Vrei să reduci uzura organelor de maşini (datorată solului greu)
    – Vrei să ai un sol foarte bine pregătit, afânat
    – Vrei să îţi creşti productivitatea şi calitatea producţiei

    Când să aplici?

    – La pregătirea terenului, apoi încorporăm
    – Putem aplica atât înainte de o lucrare de bază a solului (arăt) cât şi de o lucrare superficială (combinator, disc etc.)

    Cu alte cuvinte, dragă fermierulule, foloseşte Terracalco în cultura ta! Nu îţi dăunează, ci dimpotrivă te ajuta să obţii producţii mai bune şi un sol mai bun! Fermierii care îl folosesc sunt o mărturie în acest sens!

    Nu ai folosit Terracalco? Încearcă şi te vei convinge.

    Pentru orice detaliu/discuţie contactaţi-ne.

    Dr. Ing. Bogdan Costea
    Team Leader Carmeuse Agricultură România
    Str. Carierei Nr. 127A, 500052, Brașov, România
    Ţel: +40.268.516.841 Fax: +40.268.516.830 M: +40 757929157
    E-mail: agricultura@carmeuse.ro
    http://www.carmeuse-agriculture.com/ro
    https://www.facebook.com/CarmeuseHolding/


    Te-ar mai putea interesa

    Subvenția APIA de 98,80 euro/ha, la plată din 2 decembrie pentru micii fermieri Ordin MADR: Terenurile care sunt scoase de la subvenția APIA Zeci de fermieri români au fost înșelați cu tractoare aduse din afară

    Ultimele știri

    Vremea de Crăciun 2024 și de Revelion 2025. Prognoza ANM pentru sărbători Adrian Pintea – anunț de ultimă oră despre plata tranșei a doua din subvenția APIA E timpul să alegi semințele de mazăre. Oferta Rodbun pentru fermierii români