Gheorghe Albu, LAPAR: Cele patru probleme ale unui fermier în relația cu procesatorii și retailerii
Ramona Dascălu -
Gheorghe Albu, președintele interimar al Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), a participat ieri, marți – 12 noiembrie, la panelul „Alianța producătorilor alimentari cu retailerii și consumatorii”, eveniment organizat în cadrul Bucharest Summit Food 2019. În calitate de producător agricol și de lider în acest sector, inginerul Gheorghe Albu a subliniat existența a patru probleme principale în relația dintre producători, retaileri și consumatori.
”În calitate de fermier, aș vrea să punctez patru probleme. Prima este relația fermierului cu procesatorul și aici aș vrea să scot în evidență faptul că marea majoritate a producătorilor agricoli înființează culturi agricole și nu numai fără a avea contract pe anticipate, lăsând la voia întâmplării eficiența economică pentru că neavând contracte în așa fel încât să știm ce suprafețe putem cultiva, cât vom obține și ce posibilitate avem ca să valorificăm producția respectivă, atunci ne lăsăm după conceptul de la recoltare, care se supune principiului cererii și ofertei. Dacă s-au cultivat suprafețe mari de o anumită cultură asta presupune că și producțiile vor fi mari și atunci prețurile vor fi mici. Regret că totuși procesatorii interni, mai ales cei din morărit, nu am văzut în cei aproape 30 de ani de când lucrez în mediul privat să fi venit la poartă sau să ne fi chemat vreodată, să ne invite și să facem contracte în așa fel încât să știm ce suprafețe să cultivăm pe anumite culturi și ce perspectivă avem să obținem un preț care să ne satisfacă din punct de vedere economic. Sau poate să fie un an în care condițiile de climă să nu fie unele favorabile, atunci producția să fie mică și în felul acesta să existe un preț artificial. Totodată, aș vrea să punctez și relația producătorului agricol cu retailerii, nu avem contracte și nu avem centre de colectare, mă refer pentru micii producători sau producătorii medii, în așa fel încât produsele agricole ale lor să fie colectate într-un anumit centru, unde să fie sortate, unde să fie preambalate și oferite acestor centre de comercializare în condiții de siguranță, de calitate și nu numai. Așa că de multe ori suntem lăsați să ne încercăm fiecare norocul, să mergem la câte un retailer sau la câte un supermarket și acolo să ne lovim de anumite condiții pe care ni le impun dânșii, fie taxă de raftul de sus, taxa de raftul de la mijloc sau taxă de raftul de dedesubt și așa mai departe. Al treilea punct pe care vreau să-l aduc în discuție este relația fermierului cu consumatorul, obligația noastră ca producător agricol este să participăm la acele târguri, la aceste întâlniri și nu numai, fel și fel de expoziții. De ce? Pentru că în felul acesta avem posibilitatea să luăm contact direct cu consumatorul, să-l educăm pentru că de multe ori consumatorul nu este educat și el se duce într-o direcție greșită în ceea ce privește achiziția unor anumite produse agroalimentare și mă refer la cele din import. De aseemenea, am o experiență proprie, având în vedere că am o cramă, aș recomanda tuturor colegilor indiferent din ce sector agroalimentar sunt pentru că dacă au acolo unități de procesare să profite de turismul agricol în așa fel încât consumatorul să vadă și să aibă idee de cum se produce acolo un salam, cum se produce o sticlă de vin și nu numai. Eu de exemplu, în crama pe care o administrez, în 3 ani de activitate am avut ocazia să primesc peste 26 de mii de turiști și în felul acesta am pornit cu vânzări de la aproximativ 30 de miliarde de lei (lei vechi – n.r.), bani vechi, și am ajuns în peste 3 ani la peste 100 de miliarde de lei, vânzări din vin. Și deasta spuneam, că toate aceste acțiuni au rolul de a informa, de a educa consumatorul. Al patrulea punct pe care vreau să-l scot în evidență este accentul pe care trebuie să-l punem pe formele asociative. În sală sunt foarte mulți reprezentanți ai formelor asociative pe care îi salut și îi felicit pentru eforturile pe care le fac ca activitatea din domeniul pe care dânșii îl reprezintă să fie cât mai eficientă. Toți își dau acest interes și au aș vrea, dacă tot am vorbuit de vin, să scot în evidență meritele unui lider de formă asociativă, a domnului Claudiu Necșulescu, care este președintele Organizației Naționale Interprofesionale Vitivinicole, care prin eforturile pe care le-a făcut, în ciuda faptului că eu sincer să fiu, nu cred că l-am văzut vreodată la televizor, dar fiind în acest sector am văzut eficiența muncii acestui domn președinte, pe considerentul că în sectorul de viticultură și nu numai, și de procesare, s-au adus, s-au absorbit foarte mulți bani de la Uniunea Europeană, motiv pentru care aproape toate plantațiile viticole din România sunt plantații noi, plantații cu o genetică nouă, ceea ce a făcut ca România să devanseze foarte multe state care erau cu tradiție în facerea vinului. De asemenea, salut prezența domnului președinte al Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților, ori de câte ori am fost chemat acolo în ședințele respective, sincer vă spun că l-am perceput ca pe un om care cunoaște domeniul, de altfel este și coleg de breaslă, și am văzut dăruirea și implicarea dânsului în asigurarea unui cadru legislativ pe domeniile de agricultură, fie pentru producători, fie pentru procesatori, fie pentru comercianți, fie pentru formele asociative”, a declarat Gheorghe Albu, președinte interimar al LAPAR și fermier în Constanța, acolo unde administrează o suprafață de circa 6.000 de hectare de teren agricol și 250 de hectare de plantația de viță de vie. Totodată, admninistratorul firmei Argonaut, Albu a investit în 250 de hectare de luciu de apă și deține un efectiv de 8.000 de capete de ovine.
