Creșterea animalelorŞtiri agricoleSubvenţii APIA 2019

Ajutor de minimis pentru achiziția de vițele și juninci

Ajutor de stat pentru crescătorii de vaci care se confruntă cu o situație economică dificilă și au nevoie de sprijin! Crescători de animale, adresă către noul ministru al agriculturii, Adrian Oros. Președintele Asociației Crescătorilor de Bovine pentru Carne din România, Dumitru Grigorean, a transmis pentru Agrointeligența-AGROINTEL propunerile care au fost aduse în atenția șefului de la agricultură.

Creșterea bovinelor din rase specializate pentru producția de carne s-a dezvoltat în ultimii ani în România, în primul rând ca răspuns la problemele de pe piața laptelui, dar și ca o adaptare a fermierilor autohtoni la cerințele pieții europene. Dacă ținem cont de condițiile pedoclimatice, suprafața de pășuni a României, de experiența și tradiția fermierilor români în creșterea animalelor, putem spune fără îndoială că sectorul de creștere a bovinelor pentru carne este sectorul cu cel mai mare potențial de dezvoltare dintre toate sectoarele agriculturii românești, notează crescătorii de bovine în prima parte a adresei depuse la minister.

”De aceea, considerăm că acest sector aflat la început de drum, are nevoie de o atenție deosebită din partea factorilor de decizie, în special din partea M.A.D.R. tocmai pentru a asigura dezvoltarea corespunzătoare a efectivelor din aceste rase și a impune o evoluție pozitivă, atât din punct de vedere economic, cât și a realizării unui progres genetic. O abordare greșită din partea autorităților ar putea duce chiar la un declin, care ar afecta evoluția viitoare a sectorului pentru mulți ani de acum înainte. Ca urmare a analizei situației sectorului pe care îl reprezentăm din anul 2012 și în urma consultării cu fermierii din cadrul A.C.B.C.R., venim cu un set de propuneri administrative, financiare și legislative, propuneri de măsuri care se impun a fi luate cât mai urgent, mai ales că lipsa dialogului din ultimii 3 ani se regăsește în multitudinea de probleme cu care ne confruntăm”, mai subliniază fermierii.

Iată ce propun pe larg crescătorii:

I. MĂSURI LEGISLATIVE

1. Instituirea unui set de măsuri pe termen lung pentru sprijinirea crescătorilor de animale, astfel încât aceștia să fie avantajați la atribuire pășunilor, acccesarea sprijinului financiar pentru suprafețele de pășuni/fânețe și fondurilor care vor fi alocate în exercițiul financiar 2021 – 2027, pentru înființarea/modernizarea exploatațiilor zootehnice.
Cel puțin la capitolul Plăți directe, crescătorii de animale sunt dezavantajați de modul de acordare și termenul de plată a sprijinului financiar.
2. În acest moment, crescătorii de animale sunt dezavantajați de unele prevederi legislative și de contradicții între aceste prevederi, în legi diferite, fapt care duce la efecte negative și descurajarea crescătorilor. Câteva din acestea sunt:
a) Definiția pajiștilor. Chiar dacă U.E. permite modificarea acestei definiții în legislația românească, prin Reg. 2393/2017 care modifică Reg. 1307/2015, până acum nu s-au efectuat aceste modificări, chiar dacă am solicitat acest lucru din anul 2018. Neefectuarea acestei modificări duce la declararea ca neeligibile a unor suprafețe mari de pășuni, cu precădere în zona montană, având ca rezultat pe termen lung abandonarea acestor terenuri și renunțarea la activitatea agricolă și, mai grav, imposibilitatea reluării activității.
b) Legea zootehniei a fost adoptata în 2018, după 5 ani de la depunerea în Parlament, fără consultarea fermierilor și cu prevederi care nu sunt conforme cu realitățile din ferme sau, mai grav, în contradicție cu legislația europeană, respectiv Reg. 1012/2016.
c) Distanțele între ferme și/sau locuințe/obiective economice reglementate în Ord. 994/2018 (119/2014) provoacă mari probleme în mediul rural, unde presiunea extinderii zonelor de locuit este tot mai mare, casele ajung până “sub geamul fermei”, acest lucru ducând la închiderea multor ferme.
d) Ord. 19/2006, ordin care în mod normal trebuia abrogat, odată cu intrarea în vigoare a Reg. 1012/2016 a Parlamentului European.
3. Existența pe piață a unui număr tot mai mare de produse contrafăcute, de proastă calitate, cu ingrediente de origine animală de calitate inferioară și proveniență neclară, sau a produselor pe bază de înlocuitori (brânză fără lapte, salam fără carne) creează o concurență neloială pentru produsele de calitate.

II. MĂSURI ADMINISTRATIVE

1. Există, din păcate, tot mai multe situații în care constatăm că autoritățile statului au o atitudine împotriva celor pentru care ar trebui să lucreze. Instituții precum A.N.Z., A.N.S.V.S.A., A.P.I.A. și altele ar trebui să lucreze pentru, în sprijinul și împreună cu fermierii și nu împotriva lor, cum se întâmplă de multe ori. Modul arbitrar și uneori ilegal în care au fost soluționate unele solicitări ale fermierilor și/sau ale Asociațiilor denotă o lipsă totală de interes sau, mai grav, interese personale ale unor angajați care nu au ce căuta în sistem.
Se impune o analiză foarte serioasă a unor aspecte punctuale pe care le vom prezenta la prima întâlnire cu conducerea M.A.D.R., în special privind modul în care conducerea A.N.Z. a înțeles să-și îndeplinească atribuțiile de Autoritate Competentă în domeniul ameliorării animalelor.
2. În continuarea/completarea celor menționate la pct. 1 solicităm o evaluare cît mai rapidă, obiectivă și corectă a tuturor instituțiilor subordonate M.A.D.R. care trebuie să lucreze pentru fermieri nu împotriva lor. Rezultatul unor abuzuri sau măsuri discreționare nu poate fi decât descurajarea activității și renunțarea la activitate, cu efecte dezastruoase pe termen lung.
3. Pagubele provocate de animalele sălbatice (urși, lupi, mistreți) sunt tot mai mari, atacurile acestora din ce în ce mai dese și din păcate reacția autorităților, mai ales a M.A.D.R. a fost inexistentă. Am fost abandonați în această luptă inegală cu animalele sălbatice, numărul acestora fiind pur și simplu scăpat de sub control, atacurile asupra animalelor domestice și/sau asupra oamenilor având efecte foarte grave.
4. Instituirea unui set de măsuri pentru promovarea produselor agroalimentare românești, promovare reala, împreună cu asociațiile reprezentative, pe termen lung și pentru toate sectoarele. Măsuri de genul “alege oaia” sau “Casa de comerț Unirea” nu au ajutat în nici un fel fermierii. Se impune o altă abordare a acestui gen de acțiuni, în interesul tuturor – fermieri, procesatori, consumatori – nu măsuri propagandistice și cu efecte zero.
5. Elaborarea noului Plan Național Strategic, pentru perioada 2021 – 2027 va trebui să țină cont de realitățile agriculturii românești, de tendințele și mai ales necesitățile pe termen lung ale consumatorilor, cu scop precis de a asigura securitatea alimentară pe termen lung. Menținerea în activitate a unui număr suficient de fermieri și procesatori, care să asigure necesarul de produse agroalimentare de calitate și în cantități suficiente pentru asigurarea hranei, ar trebui să stea la baza strategiei pentru viitor.

De asemenea, considerăm că propunerile înaintate de Comisie către Parlamentul European, cuprinse în Proiectele de Regulament supuse dezbaterii acestuia, trebuie analizate și dezbătute cu fermierii români iar la unele aspect, mai ales la capitolul Reducerea plăților sau Plafonarea, subiect sensibil și care a fost abordat cu superficialitate, intenționat, de fosta conducere a M.A.D.R. Inducerea ideii că România va pierde bani dacă se impune plafonarea a fost o dovadă clară că s-a dorit avantajarea celor câțiva fermieri mari care ar pierde bani, fără a se specifica clar că sumele rămase vor fi redistribuite către fermierii mici și mijlocii, sau transferate în pilonul II, respectiv pentru investitii.

Prioritizarea formelor de sprijin, atât din pilonul I cât și din pilonul II, pentru fermele zootehnice/mixte ar stopa declinul fermelor zootehnice fiind necesară chiar o “rezootehnizare” a agriculturii românești, unde “evoluția” este cel puțin îngrijorătoare.

Scăderea efectivelor de bovine în România reprezintă cel mai grav fenomen din agricultură de după 1989, de la 7 mil. în 1985, 5,3 mil. în 1990, s-a ajuns la cca. 1,5 mil. capete în 2019.

Trebuie să răspundem urgent la întrebarea: „mai este nevoie de vaci în România?” Care ar trebui să fie efectivul minim de vaci (de lapte si/sau de carne) sub care să nu se mai permită scăderea?

III. MĂSURI FINANCIARE

1. Reluarea programului de sprijin prin acordarea „Ajutorului de minimis” pentru achiziția de juninci este o măsură așteptată/solicitată de tot mai mulți fermieri. Rezultatele acestei măsuri au fost foarte bune dar, din păcate, întreruperea acestui program a fost o decizie greșită. Faptul că statul român nu a fost în stare să mențină această măsură dar în același timp statul vecin (Ungaria) a acordat sprijin pentru achiziția de juninci cetățenilor români ne face să avem serioase îndoieli în ceea ce privește capacitatea sau bunele intenții ale celor care ne conduc cu privire la proprii cetățeni.

Solicităm ca acordarea „Ajutorului de minimis” să fie instituită ca o măsură de sprijin pe termen lung, multianuală, pentru minim 5 ani, cu condiții și reguli care să ducă la eficientizarea activității fermelor mici și, totodată, în sprijinul fermelor mari, care au capacitatea de a furniza material genetic de calitate în cadrul acestui program.
2. Având în vedere scăderea drastică a cuantumului S.C.Z/cap animal, mai ales la S.C.Z. Carne, solicităm o analiză urgentă a evoluției sectorului, a condițiilor de eligibilitate și identificare a soluțiilor pentru ca această formă de sprijin să ajungă din nou la o valoare care să asigure fermierilor veniturile necesare continuării/dezvoltării activității.
3. Propunem ca tineretul bovin de la toate rasele de bovine să beneficieze de sprijin financiar, separat de S.C.Z. carne, pentru abatorizare sau vânzare în viu, cu respectarea unor condiții minime de performanță, respectiv greutate/clasificare carcasă, greutate în viu/vârstă maximă.
4. Problema creditării agriculturii românești, a poziției reticente a băncilor și mai ales a dobânzilor practicate de acestea a fost semnalată și abordată de foarte multe ori. Promisiuni de rezolvare au fost lansate de toți cei care s-au perindat pe la conducerea țării și/sau M.A.D.R. iar măsurile au fost inexistente. Discrepanța între modul de abordare a acestui subiect în statele membre ale U.E., state cu agricultură performantă și România sunt uriașe. Dobânzi pentru investiții în agricultură cu 3 – 5% comparativ cu 10 – 15% spun totul despre șansele noastre de a rezista pe o piață comună tot mai dură.


Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Agrointeligența pentru telefoane Android și iPhone!


Abonați-vă GRATUIT la Agrointeligența - www.agrointel.ro!