România deține tehnologia pentru a crea ploaia artificială, dar sistemul nu e activat!
Angelica Lefter -
Seceta a devenit o problemă aproape anuală. Puțină lume știe, însă, că o savantă din România, Ştefania Mărăcineanu, este cea care, într-o vară secetoasă din Bărăgan, a descoperit procedeul de declanşare artificială a ploii cu ajutorul unor săruri radioactive şi a stabilit legătura între cutremure şi precipitaţii.
- Sistemul pentru ploi artificiale este funcțional, dar nu este folosit
- Costurile de producere a ploii artificiale: 15 euro la hectar
- Acțiune comună cu Bulgaria pentru ploile de primăvară
- Cum se produce ploaia artificială
- Un savant român a descoperit tehnologia ploii artificiale
Sistemul este funcțional, dar nu este folosit
România deține tehnologia pentru a crea ploaie în mod artificial, avem chiar și o agenție înființată în acest sens și unde lucrează 75 de persoane, plătite lunar de la bugetul de stat. Totuși, sistemul nu este utilizat pentru țara noastră, iar motivele vehiculate ar fi două: că statul nu are bani și că avem nevoie de acceptul țărilor vecine, care s-ar putea teme că România le ”absoarbe” apa din nori.
Autoritatea Națională pentru Creșterea Precipitațiilor funcționează încă din 2014 și, în ciuda faptului că ploaia artificială ar fi o metodă eficientă pentru salvarea culturilor afectate de seceta pedologică, principala problemă este că nu au existat niciodată fonduri pentru a pune în aplicare metoda, scriu stirileprotv.ro.
Cei de la Autoritatea pentru Creșterea Precipitațiilor susțin că au provocat deja precipitații pe o suprafață de 10 kilometri pătrați, în Dobrogea, într-un experiment făcut în toamna anului trecut. Ei au crescut de la 100 de mililitri de apă la 10 litri de apă pe metru pătrat cantitatea de ploaie.
Costurile de producere a ploii: 15 euro la hectar
„În 2019 în noiembrie am adus două aeronave, le-am garat la Kogălniceanu, de aici am plecat dintr-un centru de comandă, primind informația de la ANM. În momentul când iodura de argint a reacționat, se produce un aerosol, un fum și condensează toată apă din nor pe 10 km, pe 15 km pătrați, norul devine mai greu, curenții nu reușesc să ducă norul mai sus, întâlnesc straturi mai clade, se topesc și se transformă în apă”, a declarat Gheorghe Căunei Florescu, președintele Autorității.
Deși alte țări precum Grecia, Bulgaria, Spania, Franța și Statele Unite ale Americii folosesc metoda ploii artificiale, noi încă nu o aplicăm. ”Pentru a provoca ploaia ar costa doar 15 euro la hectar”, a mai menționat Gheorghe Căunei Florescu.
Singura condiție ce se impune pentru a declanșa ploaia este ca pe cer să existe nori!
Acțiune comună cu Bulgaria pentru ploile de primăvară
Lucrurile au șanse mari să se schimbe din acest an când România va avea o nouă abordare în privința ploii artificiale. Vom face echipă comună cu Bulgaria pentru a declanșarea precipitațiilor să se facă în zona graniței.
”Am făcut deja primele experimente pentru stimularea precipitațiilor prin rachete de tipul celor antigrindină, dar cu altă încărcătură specifică, și realizarea unor echipamente pentru aviație, iar acum urmează să trecem la testarea efectivă. Practic, prin însămânțarea norilor respecivi cu iodură de argint, se obține o creștere a cantității de precipitații cu 5% până la 15%. După cum s-a observat, se întâmplă de multe ori vara să existe o densitate foarte mare de nori și nu se întâmplă nimic. Acum, în momentul în care apar acești nori, cu ajutorul avioanelor, vom împrăștia substanțele în nori, pe suprafețe foarte mari, creându-se centre de condensare suplimentară care să determine apariția ploii. Dacă zona de nori este mai redusă ca suprafață, vom putea utiliza rachetele. Având în vedere că acțiunea se va defășura pe suprafețe foarte mari, va trebui să colaborăm și să cooperăm cu țările vecine. Dacă desfășor o astfel de activitate la granița cu Bulgaria este normal să facem o acțiune comună, să putem monitoriza cantitatea de precipitații stimulată pe teritoriul nostru, ca să nu apară discuții de genul că am intervenit noi și i-am lăsat pe ei fără apă”, a explicat Dinu Constantinescu, directorul Electromecanica Ploieşti, operatorul sistemului naţional antigrindină și de stimulare a precipitațiilor .
El a adăugat că s-a făcut o monitorizare cu ajutorul radarului și radiolocației, cel puțin din punctele de lansare ale rachetelor anti-grindină în momentul lansării, și nu au fost depistate testări pentru stimularea precipitațiilor în țările vecine.
”Oricum, nu vom interveni pentru stimularea precipitațiilor până nu vom avea acorduri foarte clare și responsabilități, pentru că trebuie să evităm eventuale conflicte. Deocamdată, avem doar un protocol de colaborare cu Republica Moldova”, a mai spus Dinu Constantinescu.
Cum se produce ploaia artificială
Cunoscută şi sub numele de precipitaţie artificială sau pluvicultură, ploaia artificială este acţiunea de a induce în mod artificial sau de a creşte precipitaţiile ploioase, de obicei, pentru a combate o secetă.
În conformitate cu proprietăţile fizice diferite ale norilor, acest lucru se poate realiza folosind avioane sau rachete pentru a semăna în nori catalizatori, cum ar fi gheaţă uscată, iodură de argint şi praf de sare, pentru a face nori de ploaie sau creşte precipitaţiile, în scopul de a elimina sau atenua seceta pe terenuri agricole, pentru a mări capacitatea de a rezerva apă pentru irigaţii sau de alimentare cu apă, sau pentru a creşte nivelul de apă a lacurilor de acumulare pentru generarea de energie electrică.
Pe scurt, ploaia artificială se obţine folosind iodură de argint. Această este introdusă pur şi simplu în nori, formând cristale de gheaţă din apa prezentă în nori, care apoi cade pe pământ, din cauza greutăţii, sub formă de ploaie dacă e suficient de cald în aer sau sub formă de gheaţă dacă temperatură e sub zero grade Clesius.
Pentru asta, bineînţeles, e nevoie să existe suficientă umezeală în acei nori şi, implicit, în regiune. Ploaia artificială este deja posibilă şi tehnica de producere a ei a fost experimentată la nivel mare în mai multe locuri de pe glob, inclusiv în ţări cvasi-deşertice precum cele din Peninsulă Arabă.
Cea mai simplă metodă de plasarea a iodurii de argint în nori este cu ajutorul rachetelor încărcate cu această substanţă, care explodează chiar acolo unde trebuie. O alte metodă folosită e aceea de a aduce pur şi simplu, tot prin lansare de rachete sau cu avionul, gheaţă care se transformă apoi în ploaie.
Un savant român a descoperit tehnologia ploii artificiale
Fenomenul a fost descoperit, pentru prima dată, de către Ştefania Mărăcineanu (1882 – 1944), unul dintre marii fizicieni ai Romaniei. Datorită calităţilor şi cunoştinţelor sale ştiinţifice, a fost acceptată în laboratoarele celebrei Marie Curie, unde a lucrat cu oameni de ştiinţă remarcabili. A reuşit în doar doi ani să uimească lumea ştiinţifică. În 1924 avea deja doctoratul în fizică. Contribuţiile ei ştiinţifice i-au adus aprecierea şi respectul lui Marie Curie.
Ştefania Mărăcineanu a reuşit să descopere procedeul de declanşare artificială a ploii cu ajutorul unor săruri radioactive şi să stabilească legătura între cutremure şi precipitaţii. Experimentul a avut loc în vara secetoasă a anului 1931, în Bărăgan. Pentru realizarea lui a primit sprijinul profesorilor Dimitrie Bungeţianu şi N. Vasilescu-Karpen, iar cel care a pilotat avionul din care s-au lansat sărurile radioactive a fost pilotul-prinţ Constantin „Bâzu” Cantacuzino, devenit mai târziu o legendă a aviaţiei române în cel de-al Doilea Război Mondial.
Experienţa a fost un succes, Mărăcineanu fiind apoi însărcinată de guvernul francez să experimenteze „ploaia artificială” şi în Algeria, colonia franceză Africa. După 1945, cercetările în acest domeniu au continuat mai ales în SUA, dar şi în alte ţări, substanţele folosite pentru injectarea norilor fiind numeroase, printre ele numărându-se iodura de argint sau zăpada carbonică.
