Fermierul Florin Țubrea și-a închis microfabrica de lactate. Acum vinde laptele către procesatori!
agrointeligenta.ro -
Problemele care l-au determinat pe un mic crescător de vaci de lapte să închidă microfabrica de brânzeturi pe care a construit-o la fermă. Medic veterinar de profesie, Florin Țubrea din Boldur, județul Timiș, a luat dificila decizie din cauză că nu avea cu cine să proceseze laptele muls de la cele 30 de vaci din rasa Bălțată Românească, preferând să vândă producția către un mare procesator.
Laptele este preluat de mari procesatori
Producția de lapte ce se obține lunar la ferma lui Florin Țubrea este de 10.000 de litri de lapte. Astăzi, tot laptele muls este preluat la fiecare două zile de Fiesland Campina, crescătorul renunțând pentru moment la visul său de a avea propriul brand de lactate.
Florin Țubrea a început să crească animale în urmă cu 10 ani. A construit un grajd mare și modern de peste 400 de metri pătrați cu toate facilitățile pentru vaci. La început, fiindcă treaba mergea bine, el a achiziționat utilaje speciale și și-a făcut o microfabrică pentru procesarea laptelui.
Microfabrica de lactate a funcționat timp de 5 ani
Timp de cinci ani a produs brânză dulce, cașcaval, iaurt, smântână și le valorifica pe piața din Timiș. Produsele aveau mare succes, fiindcă nu erau făcute la scară industrială și își păstrau gustul autentic, de aceea erau la mare căutare printre bănățeni.
Dacă primii ani au fost rentabili, fermierul procesând lunar 5.000 de litri de lapte, din 2015, Florin Țubrea a rămas fără oameni. A pus lacătul pe poarte micii fabrici de lactate și până în ziua de astăzi, lucrurile au rămas neschibate, spre dezamăgirea timișeanului.
”Lucrez singur la fermă, dar nu e problemă ca mă descurc. La mine totul e mecanizat. În zona Lugojului unde locuiesc nu ai nicio șansă să găsești pe cineva. De fapt am renunțat să mai caut, fiindcă oricum nu găsesc”, spune medicul veterinar, citat de Ziua de Vest.
Prețul laptelui, în funcție de dimensiunea fermei
În afară de închiderea fabricii, prețul laptelui este o altă dezamăgire a crescătorului de vaci Bălțată Românească. Vinde litrul de lapte cu 1,30 lei și spune că procesatorii au prețuri standard în funcție de dimensiunea exploatației. Astfel, până la 15.000 de litri pe lună e un preț, adică 1,30 lei, între 15.000 -30.000 de litri se mai adaugă 10 bani la litru, între 30.000 și 50.000 se mai adaugă niște bănuți și tot așa. Avantaje au fermierii care oferă lunar peste 50.000 de litri. Ei pot să și negocieze anumite aspecte.
L-a a avut profesor pe actualul ministru al Agriculturii
Florin Țubrea a pornit de la zero. În 2010, a absolvit Facultatea de medicină veterinară la USAMVB Cluj Napoca unde l-a avut profesor chiar pe actualul ministru al Agriculturii, Adrian Oros. Anul acesta în vară, trebuie să aibă întâlnirea de 10 ani de la absolvire și ar trebui să vină și ministru. Imediat tânărul Țubrea s-a mutat în casa bunicilor în comuna Boldur din județul Timiș, iar primele vaci le-a cumpărat de la oamenii din sat.
Pentru a se dezvolta, în fiecare an, el a încercat să investească în fermă. Când nu a avut bani, s-a împrumutat, i-a achitat din subvenția primită, iar s-a împrumutat și tot așa a reușit să crească.
Performanță în ferma lui Florin Țubrea
Acum, are 30 de vaci de lapte rasa Bălțata românească și are tineret care termină lactația cu 10.000 de litri de lapte pe an. De la o fermă din Târgul Mureș achiziționează paetele provenite de la taurii cei mai buni. Având profesia de medic veterinar, însămânțarea este făcută chiar de el artificial.
O dată la 6 luni vin specialiștii cu mașina îi aduc paetele. Pentru hrana animalelor deține 17 ha de pământ de la bunici și părinți, unde cultivă lucernă și fân și 23 de ha pentru pășune concesionate de la primărie. În plus cumpără și siloz pentru hrana animalelor, precum și un furaj concentrat pregătit special de un FNC pentru ferma lui Țubrea.
“Meniul este făcut pe calculator special pe fermă mea în funcție de greutatea vacii și cantitatea de lapte produsă de animal. Sunt programe speciale realizate de nutriționiști specialiști. Încercăm astfel să ne apropiem de fermele din Occident”, spune tânărul fermier.
Animalele sunt libere să stea în grajd sau afară
Sistemul de stabulație este liber pentru vaci. Grajdul este mare și are o continuare pe un front mare de furajare în exterior cu un țarc unde animalele pot circula, iar ușa la grajd este deschisă și se pot întoarce oricând vor să stea la adăpost. Dacă vaca vrea să stea afară, stă, dacă nu vrea, intră înăuntru. Grajdul are cușete la fel ca marile ferme.
Pe 75% din frontul de furajare se află întotdeauna siloz de porumb achiziționat de la o fermă din Salonta, iar pe 30% este lucernă și fân din pășune proprie. Furajul concentrat este dat la vacă în timpul mulsului. În funcție de performanță, fiecare vacă primește între 4 și10 kg de furaj granulat preparat și personalizat cu ajutorul calculatorului. El a făcut selecție de calitate.
Anual 20 de vaci fată, dintre care sunt păstrate cinci -șase vițele, care le înlocuiesc pe cele bătrâne. Pe tăurași îi vinde.
Subvențiile APIA, plătite în funcție de performanța fermelor
Ca tânăr fermier Țubrea vrea să transmită următorul mesaj autorităților agricole. ”Ar trebui să fie schimbat modul de subvenționare a fermelor: să se dea banii în funcție de performanță, pentru ca să dispară samsarii și șmecherii care cumpără sute de vaci, le bagă în control apoi dispar. Nu e normal ca o vacă de 10.000 de litri pe an să primească aceeași subvenție ca o vaca pe care nu o mulge nimeni. Dacă subvențiile s-ar da după performanță, ar fi mult mai simplu și ar ieși totul pe alb. Stabilești o sumă și o dai pe litru de lapte vândut, totul legal. Dai factura, atâția litri vânduți, atâția bani primiți. Pentru vaca de carne, la fel. Ai vândut vițelul la o anumită greutate primești subvenția. Așa toate operațiunile ar fi făcute legal și la vedere. Nimeni nu mare interesul să se ascundă”.
