La ce se uită băncile atunci când acordă finanțare fermierilor
Ramona Dascălu -
Crieriile după care băncile acordă finanțare fermierilor români! Marius Gavrea, Business Strategy Lead – Agri Financing Products, Mid Corporate Banking în cadrul ING Bank România, a vorbit astăzi, vineri – 28 februarie, în cadrul unei întâlniri informale din seria „Inspirația DEVINERItual”, despre provocările în creditarea agriculturii din România, despre nevoia de finanțare a fermelor românești, precum și despre agricultura digitală și noile tendințe în creditare.
La începutul evenimentului ING dedicat agribusiness-ului românesc, Marius Gavrea a dezvăluit care este perspectiva băncii pe care o reprezintă în ceea ce privește finanțarea agriculturii: ”Am identificat trei abordări care ar trebui să existe în a finanța agricultura. Primul ar fi că dacă vrei să te duci ca banca generalistă și cu produsele standard pe care le ai mai bine nu te duce pentru că nu se potrivesc pentru fermieri. A doua abordare este să iei fermele mai mari, să iei jucătorii mai mari care îți conferă un confort mai mare. A treia este să te nișezi pe agricultură și să vii cu niște produse specializate pe domeniul respectiv. ING-ul a ales până în 2015 să nu intre deloc, din 2015 am încercat să construim, pe baza unor jucători mai mari, o fundație prin care să credităm mai departe, iar în ultima perioadă încercăm deja să umplem cu cărămizi fundația, adică mergem mult mai intens spre agricultură”.
De asemenea, acesta a vorbit și despre gestionarea riscurile, mai exact despre ce ar trebui să facă fermierii pentru a fi cât mai bine văzuți de către bănci și pentru a primi fără nicio problemă finanțările de care au nevoie.
„În finanțarea agriculturii sunt niște riscuri mai mari și niște costuri mai mari. Acestea sunt principalele două provocări pe care le aduce creditarea în agricultură (…). Când vorbim de riscuri vorbim de riscuri legate de incertitudinea vremii, de riscuri de preț și de riscuri privind schimbările legislative. Cum privește un finanțator o fermă, la ce se uită? Se uită să vadă dacă e diversificată, dacă are 3-4 culturi pentru că și vremea nu te poate lovi pe toate culturile în același timp. Cel puțin noi, și cred că și alți finanțatori se uită să vadă dacă cel dintr-o zonă în care are mai mult soare cultivă mai mult grâu sau are culturile de toamnă versus culturile de primăvară. Asigurările, tehnologiile sunt iar aspecte la care ne uităm astfel încât să mai păcălim un pic vremea, să mai scăpăm de riscurile legate de vreme. În ceea ce privește riscurile de preț, din câte știm cu toții prețul este fluctuant, dar fermierii nu au probleme niciodată, ca în alte domenii, în a-și vinde marfa pentru că marfa se vinde oricând, însă problema este cu ce preț le vinzi și atunci riscurile de preț noi vedem că se pot gestiona prin câteva soluții cum ar fi contractele forward (…). La astfel de lucruri ne uităm când vrem să vedem cât de riscant este un fermier sau care este abordarea băncilor (…). Stocarea este o altă soluție, cu toții știm că de regulă în campanie, când se recoltează, prețul scade și atunci o soluție este să stocheze. Datorită fondurile europene care s-au atras în ultimii 10 ani, au început să apară destul de multe spații de stocare, silozuri, în România și deja fermierii au posibilitatea să stocheze marfa, să nu o vândă la recoltă (…). Un alt aspect prin care să-ți gestionezi riscul este acela de a avea business integrat, grâul și porumbul să fie transformate în produse cu valoare adăugată mai mare (…). Și schimbările legislative pot să afecteze destul de mult, fermierii primesc subvenții, iar fluctuația modului de acordare, fluctuația cuantumului subvențiilor le poate afecta businessul. De asemenea, și investițiile din fonduri europene necorelate cu dimensiunea fermei pot afecta (…) Au fost fermieri care au avut situații neplăcute din punct de vedere financiar din cauza acestor necorelări”, a declarat Marius Gavrea, Business Strategy Lead – Agri Financing Products, Mid Corporate Banking în cadrul ING Bank România.
Marius Gavrea a explicat în cadrul evenimentului de astăzi și de ce ING Bank România nu are un protocol de colaboare cu Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).
”Era foarte multă muncă manuală pe care APIA o trimitea în curtea noastră. Am vrut să încheiem acest protocol cu APIA, APIA ne dădea niște fișiere Excel pe care să le prelucrăm și am zis că nu vrem să facem această muncă manuală, plus riscurile legate, erau niște lucruri acolo ca noi să verificăm pe baza IBAN-ului toți fermierii și noi nici nu verificăm astfel clienții, noi îi identificăm după un alt ID pe care îl dăm acolo noi în sistem. Acesta este motivul. Eu voi dori să reiau discuțiile cu ei, dar vreau să vă spun că acel tip de creditare pe care îl fac fermierii pe baza adeverințelor de la APIA este un ajutor foarte bun pentru fermieri, dar noi vrem să ne facem cumva clienți stabili, adică dacă ai venit la ING hai să fii partenerul nostru pe toată treaba. Eu am văzut foarte mulți fermieri care sunt cu toate creditele într-o parte și au zis ”mă duc la APIA, îmi iau de la banca X, Y”, aia este o oportunitate mai mult. Mai mult decât atât, singurul lucru pe care mi-l garantează APIA este suma respectivă ori pentru un fermier cu care deja am lucrat de 3-4 ani de zile, și de care știam că este clientul nostru, am făcut eu calculul ăsta și i-am dat 80% fără nicio adeverință de la APIA. Știam că a încasat an de an, că nu a fost la controlul prin teledetecție și era doar o birocrație în plus. Nu am făcut însă acest lucru pentru toți fermierii și nu o să fac pentru unul care vine pentru prima dată la mine, dar cu cei cu care avem istoric nu am avut probleme să le dăm 80% din SAPS, plus înverzire. Nu exclud însă reluarea discuțiilor cu APIA”, a spus acesta.
