Micii arendaşi, neputincioşi în faţa marilor latifundiari
agrointeligenta.ro -
În lupta pentru acapararea terenurilor agricole, arendaşii care lucrează suprafeţe mici, mai ales cei tineri, abia fac faţă concurenţei marilor latifundiari.
Când vorbim de mari arendaşi, primele nume care ne vin în minte sunt ale lui Ioan Neculae, Culiţă Tărâţă sau Adrian Porumboiu. Aceştia deţin în exploatare suprafeţe de zeci de mii de hectare de teren agricol şi fac parte din cercul select al marilor latifundiari. Cum se spune în popor, „au prins cheag” şi le este mai uşor să ofere sume frumuşele proprietarilor de terenuri care vor să le dea spre arendă.
Aşa se face că micii arendaşi, în special cei tineri, care au intrat de numai câţiva ani în agricultură, ajung cu greu să îi convingă pe proprietari să le arendeze suprafeţele pe care le deţin. „S-a format o castă a marilor agricultori, care fac lobby puternic, pot negocia preţuri mai bune la seminţe, pesticide, îngrăşăminte tocmai pentru că achiziţionează cantităţi mari din aceste produse, şi au producţii mai bune pentru că dispun de tehnologie. Singura şansă a tinerilor este să nu cedeze, să nu renunţe la agricultură”, subliniază Ion Cioroianu, reprezentantul Asociaţiei Fermierilor din România (AFR).
Tactica tinerilor
În această situaţie se regăseşte şi Dan Nistor, care lucrează o suprafaţă de circa 150 de hectare în judeţele Giurgiu şi Teleorman, din care 113 hectare sunt arendate de la 65 de proprietari. „Oferta” tânărului agricultor este mai puţin competitivă comparativ cu ale marilor latifundiari. „Societăţile foarte mari, române şi străine din zonă, oferă chiar şi câteva mii de lei pe hectar la arendă. Eu nu pot să dau mai mult de 1.000 de kilograme de boabe la hectar, dar arendez terenul pe o perioadă mai lungă şi plătesc impozitul aferent, în numele proprietarilor”, arată arendaşul.
Câştiguri mici
Numai că anul acesta micii arendaşi nu vor reuşi să câştige bine din vânzarea recoltelor bogate, din cauza preţurilor mici. Numai la floarea soarelui, preţul a scăzut de la 1,5 lei/kilogram în 2012, la circa 0,9 lei anul acesta. La grâu, preţul s-a redus aproape la jumătate, de la 1 leu/ kilogram în 2012, iar porumbul se vinde cu circa 0,6-0,7 lei, potrivit datelor furnizate EVZ de AFR. Astfel, la o tonă de grâu vândută, producătorul va încasa 500-600 de lei, la care se adaugă subvenţia de circa 570 de lei.
Din aceşti bani, trebuie acoperite cheltuielile făcute pentru a obţine marfa vândută şi cumpărată sămânţă şi motorină pentru o nouă cultură.
Preţuri prohibitive
Ca să facă profit, micii arendaşi ar trebui să deţină utilaje performante, însă preţurile acestora sunt prohibitive pentru mulţi dintre ei. Cum preţurile la cereale s-au prăbuşit anul acesta, tocmai din cauza recoltei bogate, câştigurile lor sunt mici, comparativ cu cheltuielile. Practic, din vânzarea recoltei vor acoperi doar 60-70% din cheltuieli, potrivit datelor furnizate de Liga Asociaţiilor de Producători Agricoli (LAPAR).
Topul marilor latifundiari:
1. Ioan Niculae (grupul Interagro) 55.000 hectare
2. Adrian Porumboiu (grupul Racova) 48.000 hectare
3. Jihad El Khalil (grupul Maria Trading) 43.000 hectare
4. Constantin Dulute (Agricost) 29.000 hectare
5. Kuipers Lijckle 27.000 hectare
6. Mihai Anghel (Cerealcom) 23.000 hectare
7. Andreas Bardeau 21.000 hectare
8. Ştefan Poenaru (Agrofam Holding) 17.000 hectare
9. Carlos şi Jorge Martins 15.000 hectare
10. Culiţă Tărâţă (TCE 3 Brazi) 10.000 hectare
Articol de Simona Tapalagă pentru evz.ro.
