Institutul de la Mărăcineni: Cum a afectat înghețul livezile de pomi fructiferi din toată țara!
agrointeligenta.ro -
Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Pitești – Mărăcineni, prin rețeaua de Stațiuni formată din SCDP Băneasa, SCDP Constanța, SCDP Iași-Fălticeni și SCDP Voinești a analizat efectul valului de temperaturi – înghețuri târzii din zilele de 16-17 martie și a ajuns la concluzia că acestea au avut efecte asupra unor specii pomicole aflate în faza de început și de înflorire deplină, efecte semnificativ negative care vor influența în mod sigur negativ producția de fructe la speciile afectate de îngheț.
Prezentăm, mai jos, rezultatele efectelor înghețurilor din perioada 16-17 martie 2020, pe specii , în Stațiunile din coordonarea ICDP Pitești- Mărăcineni.
În urma analizei efectuate de către specialiștii ICDP Pitești și ai stațiunilor pomicole Băneasa, Constanța, Fălticeni, Iași și Voinești, s-au semnalat pagube însemnate în livezile pe rod, mai ales la cais și piersic, datorită primului val de înghețuri târzii din această primăvară. Toate aceste pagube au fost accentuate de avansul fenologic (10 – 14 zile) al majorității speciilor pomicole, provocat de temperaturile foarte ridicate înregistrate la nivelul întregii țări în lunile ianuarie (2-3ºC peste normală), februarie (3-4ºC mai cald decât media multianuală) și în prima jumătatea a lunii martie.
În zona de sud și de est a României, în zilele de 16 și 17 martie (mai ales în localitățile Vaslui -10,0ºC, Negrești -9,1ºC, Băneasa-București -8,4ºC, Grivița -8,2ºC, Ploiești și Brăila -7,9ºC, Târgoviște -7,5ºC, Ianca -7,4ºC, Oltenița -7,3ºC și Mărăcineni, Argeș -7,1ºC, figurile 1 și 2), s-au înregistrat înghețuri târzii cu temperaturi sub pragurile minime critice (10% dăunări) ale fenofazelor curente, la aproape toate speciile pomicole.
Ca o regulă generală, pagubele provocate au fost cu atât mai însemnate cu cât specia pomicolă s-a aflat într-un stadiu fenologic mai avansat, iar temperaturile aerului au fost mai coborâte. De asemenea, la nivelul fiecărei specii, mai afectate au fost soiurile cu cel mai mare avans fenologic (cu pornire mai timpurie în vegetație), iar la nivelul fiecărui pom, au fost mai afectate organele generative (muguri, flori) cele mai evoluate din punct de vedere stadial, astfel:
Caisul aflat la fenofaza de început de înflorire sau chiar înflorire deplină a fost total afectat la SCDP Constanța (-5ºC, -6,5ºC), ca de altfel în toată Dobrogea și în procent de 95% la SCDP Băneasa (-8,4ºC) și Voinești (-7,4ºC) la soiurile aflate la înflorirea deplină și de 75% la cele aflate la începutul înfloririi. Pagube mari de 91-95% s-au semnalat și la Iași (-5,9ºC) la soiurile aflate la înflorirea deplină și de 19-37% la cele aflate în fenofaza de buton alb;
Piersicul din sudul României, de la SCDP Constanța și Băneasa, aflat în fenofaza de început de înflorire la soiurile timpurii și buton roz la cele tardive, a fost afectat în procent de 75-80%. Pagube mai reduse s-au semnalat la SCDP Iași (8-40%), Voinești (25%) și ICDP Pitești (2-3%), zone în care pomii s-au aflat în fenofaza de buton roz;
Cireșul mai puțin avansat fenologic, aflat la dezmugurire numai la ICDP Pitești, Mărăcineni, în restul țării mugurii fiind doar umflați, a fost relativ puțin afectat, în procent de 27-67% la Mărăcineni, de 18-57% la SCDP Iași și de 10-20% la SCDP Fălticeni și Voinești;
Mărul – specie aflată în majoritatea zonelor țării la umflarea mugurilor a fost puțin afectat – 10% la SCDP Fălticeni. Doar la ICDP Pitești, Mărăcineni avansul fenologic al soiului Idared aflat la dezmugurire, a determinat înregistrarea unor pagube mai mari, de 67%;
Părul aflat în fenofaza de început de dezmugurire a înregistrat pagube reduse, de doar 31% la soiul Santa Maria de la ICDP Pitești;
Vișin – s-au semnalat pagube mai reduse decât la cireș, de doar 20-35% la SCDP Iași (umflare muguri) și de 13-16% la ICDP Pitești (dezmugurire);
Prunul aflat în fenofaza de umflare a mugurilor, sau de dezmugurire în sud, nu a fost afectat;
Nucul la care mugurii erau doar umflați, a fost puțin afectat (10-20% la Iași și Fălticeni și 40% la Mărăcineni, Argeș);
Afin – datorită avansului fenologic considerabil (10 zile) semnalat la ICDP Pitești, Mărăcineni la majoritatea soiurilor, un procent mare de muguri, cuprins între 50 și 89% au avut între 2 și 4 butoni florali (cei mai evoluați din inflorescență) afectați de înghețurile târzii din zilele de 16 și 17 martie (-7,1ºC).
Ca o regulă generală, în literatura de specialitate s-a stabilit că cireșul și vișinul au nevoie de cel puțin 50% din mugurii de rod produși în anul anterior pentru a rodi normal, pe când la celelalte specii pomicole cu fructe mai mari (mărul, părul, caisul, piersicul, nectarinul și prunul), sunt necesari doar 10% muguri viabili. Este, de asemenea importantă și distribuția uniformă a mugurilor de rod viabili în coroană, pentru a realiza întregul potențial de producție.
