Ing. Ioan Anghel, horticultorul care are în grijă cea mai mare livadă din România
agrointeligenta.ro -
Din 1955, Ioan Anghel face agricultură și, ca inginer horticol, a asistat de-a lungul anilor, la declinul livezilor românești. Și-a spus în sinea lui că el nu va fi niciodată responsabil peste pomi care nu rodesc și care nu fac profit. În 1999 i s-a propus și a acceptat să devină ”creierul” de la Horticola Sibiu, societatea privată cu cea mai mare suprafață de livadă din țară.
”Când am început, eram foarte tânăr. Am prins meserie la o livadă de piersici din Șimleul Silvaniei. Era a unei unguroaice tare harnică și întreprinzătoare. Mi-a rămas în minte cum venea avionul lângă ferma ei ca să ia coșuri cu piersici proaspete să le ducă direct la Viena. Așa erau de bune și de renumite piersicile românești. De acolo, la fiecare două zile plecau două vagoane pline de piersici. Acum sunt alte vremuri, dar peste tot pe unde am umblat nu am găsit pământ mai roditor pentru pomicultură cum avem noi, în România”, oftează inginerul Anghel la masa pe care stau înșirate tot felul de diplome și poze cu el în mijlocul pomilor înfloriți sau încărcați de poame. ”Am adunat multe diplome pentru activitatea mea la fermă și pentru profitul societății Horticola Sibiu. Cel mai mândru am fost în 2002, când am obținut primul loc pe țară din punct de vedere al profitului, la profilul de pomicultură”, se mândrește horticultorul care are în grijă 633 de hectare de livadă cu tot ce-ți trece prin minte, de la meri la aluni sau nuci.
Semințoasele, încă afectate de seceta de anul trecut
Despre pomi, Ioan Anghel vorbește cu multă mândrie. Zi de zi bate livada în lung și-n lat să verifice personal fiecare colțisor și fiecare creangă. ”Anul acesta a fost de refacere după seceta de anul trecut. Aș zice că producția e mai mică cu 20%-25% decât maximum ei. Am avut însă noroc că a plouat când și când a trebuit”, spune specialistul care nu irigă nici un colț de livadă.
Dacă îl provocăm să dea note recoltelor din acest an, inginerul nu stă mult pe gânduri. ”La sâmburoase a fost de 9, chiar de 10. Zece la cireș, vișin și prun. Avem pomi pe care nu-s frunze câte prune stau ciorchine. La semințoase s-a resimțit seceta din 2012. Le dau nota 8-9”, apreciază horticultorul sibian.
355 de hectare cu meri
Ca și suprafeță, Horticola Sibiu are, în prezent, 19 hectare de cireș, 27 de hectare de vișin, 2 hectare de piersic, 55 de hectare de prun și 335 de hectare de soiuri de măr. Păr are doar cinci hectare, iar alte 90 de hectare de livadă sunt în pregătire, după cum ne spune ec. Simona Radu, ”ucenica” domnului Anghel, așa cum o laudă inginerul, și persoana care se ocupă de partea administrativă a livezilor Horticola din Viile Sibiului . ”Anul acesta a fost un an bun, pot aprecia. Dar am și investit mult în îngrijirea și protejarea pomilor. Mulți cred că doar stai și aștepți să se facă fructele. Dar e mult de muncă să scoți o recoltă”, explică ing. Ioan Anghel.
1.500 de tone de mere pleacă în Germania
Pe clienții Horticola Sibiu, ing. Anghel îi știe pe toți și ți i-ar putea înșirui, chiar dacă sunt câteva zeci, poate. ”Păi dăm mere în Germania, 1.500 de tone, dar mai ales în țară. După vișine și cireșe vin mulți, la fel ca și după prune. Sunt societăți, fabrici de dulcețuri, de compoturi, de tot felul de conserve. Ne știm de mult timp, că vin mereu să ia de la noi, că-i marfa bună, prețul corect și nu înșelăm clientul. Am însă o regulă la care țin mult: marfa nu pleacă de la fermă până nu intră banul în cont. Cu deviza asta am reușit să rezistăm și să creștem”, spune sfătos inginerul. O importantă parte din roadele livezii se comercializează în magazinul Horticola din Sibiu, la un depozit din oraș, la piața țărănească din oraș sau direct sibienilor și celor din județele limitrofe care vor fructe proaspete pe care și le pot culege singuri din pomii de la Viile Sibiului.
A fondat ”Mărul de Sibiu”
În martie 2010, Horticola Sibiu și ing. IoanAnghel au pus bazele Asociației ”Mărul de Sibiu”, un grup de producători care astăzi reunește cinci importanți jucători de pe piața locală de fructe. Anul trecut, asociația a pus pe piață 5.965 de tone de fructe, din care 313 tone de prune și 5.488 tone de mere. În perioada 2013-2014, grupul de producători și-a propus să contruiască un depozit cu atmosferă controlată cu o capacitate de 1.500 de tone și o sală de sortare ambalare. Tot în cadrul grupului funcționează deja o fabrică de gemuri naturale.
