Serghei Cocârlă, moldoveanul care își încălzește casa cu energie geotermală
agrointeligenta.ro -
Ştirile despre majorarea preţului la gazele naturale şi cărbune nu îl mai îngrijorează pe inginerul Serghei Cocârlă din Chişinău, care de mai mulţi ani îşi încălzeşte gospodăria pe timp de iarnă şi o răcoreşte pe timp de vară folosind energia termică a pământului.
Pompele de căldură sunt utilizate pe larg în Europa, explică inginerul pentru europalibera.org, în Republica Moldova însă cu timiditate îşi fac loc în casele oamenilor: „În momentul când am început construcţia unei case de locuit, mi-am pus întrebarea: cât mă va costa întreţinerea acestei locuinţe? Şi când am făcut un calcul simplu mi-am pus mâinele în cap, mai ales că mă ocup cu construcţia reţelelor de gaze şi ştiu dinamica de creştere a preţurilor la resursele energetice. De aceea mi-am dat seama că asta va fi o povară nu pe un an, doi, ci pe toată viaţa. Deja aici a intrat în rol gândirea de inginer ca să găsesc o soluţie.”
Soluţia a venit, metaforic vorbind, din pământ. Serghei Cocârlă este primul inginer din Republica Moldova care şi-a instalat în ogradă un sistem geotermal care prin intermediul unor sonde transferă de la o adâncime de câteva zeci de metri căldura din sol în calorifere.
Serghei Cocârlă: „Am început în 2006. A fost foarte greu pentru că în acea perioadă la noi în Moldova nimeni nu ştia de chestiunile acestea. Singur am făcut un proiect şi după asta l-am implementat.”
Şi care sunt economiile?
Serghei Cocârlă: „Vă dau exemplu, luna trecută mi-a venit o factură de 1.000 ron pentru toată casa, folosind un regim de temperatură de 22-23 de grade. Văd rezultate clare prin economia de resurse financiare ale familiei.”
1.000 de lei pentru ce suprafaţă?
Serghei Cocârlă: „450 de metri pătraţi.”
În 2006, Serghei Cocârlă a cheltuit în jur de 18 mii de euro pentru a-şi dota casa cu noul sistem de încălzire. Astăzi, o astfel de instalaţie pentru într-o locuinţă mai mică, de exemplu de 150 de metri pătraţi, ar costa aproape 7 mii de euro, iar investiţiile în acest caz, spune el, s-ar recupera în doar câţiva ani.
După ce şi-a asigura casa din punct de vedere termic, inginerul Serghei Cocârlă şi-a îndreptat atenţia spre încăperile publice care, spune el, ar putea fi încălzite utilizând energia umană. „Am propus aşa o variantă: să facem o statistică care sunt staţiile de pasageri cele mai aglomerate şi acolo să facem un sistem de recuperare a energiei corpului uman.”
E posibil aşa ceva? Serghei Cocârlă: „De ce nu? În Olanda, în Germania, există deja. În staţiile de metro stau sute de oameni. Fiecare corp uman degajă timp de o oră 100 de waţi. Dacă trec mii de oameni şi energia emanată de ei o înmulţim cu o sută de waţi putem obţine, de exemplu câteva sute de kilowaţi. Vă dau un exemplu, 40% din grădiniţele din Moldova au nevoie între 200 şi 500 de kilowaţi de energie termică pentru a se încălzi în perioada rece a anului. Vă daţi seama câtă energie se pierde?”
În condiţiile în care preţul la gazele naturale sau cărbuni cresc anual „ca pe drojdii” sistemele de încălzire care utilizează energia alternativă îi pot scuti pe moldoveni de cheltuieli considerabile pe timpul iernii, crede Serghei Cocârlă. Şi nu doar buzunarul omului de rând are de câştigat, dar şi caznaua statului, care va deveni mai puţin dependent de importurile de energie.
Sursa: europalibera.org
