L-am găsit pe legumicultorul care a construit primul solar din comuna gălățeană Matca!
Daniel Befu -
Am vrut să aflăm cum au pătruns roșiile și castraveții la solar în toate gospodăriile din Matca și odată cu ele mania muncii neostoite și a setei de profit făcut din agricultură. Răspunsul n-are legătură cu solul acestor meleaguri, cu nimic mai speciale decât cele din alte zone ale Moldovei, care sunt paupere. Nu are legătură nici cu vreo tradiție de veacuri a localnicilor, ci e un fenomen ce s-a declanșat acum 50 de ani, în plină epocă comunistă. Un moment care are și oareșce legături cu una din minoritățile religioase care nu-și găseau locul sub soare în România socialistă. Versiunile localnicilor diferă la nivel de nuanțe una de alta, însă am obținut confirmarea primului om care a ridicat un solar în Matca.
Istoria trăită de un fermier
Fermierul Dobrea Ionel (55 ani), era țânc când a început totul: “Adventiștii au venit prima dată cu legumele la solar. Ei au început primii. Bine, au fost grădinării și înainte, pe malul apei, dar grădinăriile alea erau în aer liber. Oamenii puneau pentru ei cate o varză, dar mai și vindeau pe aici, pe la Tecuci, nu era așa, ca să vinzi cantități, ca acum. Eu nu știu care a fost primul solar, dar știu că primul pe care l-am văzut eu, l-am zărit când eram prin clasa a șasea. Solarul era în curte la unul pe nume Neculai Haplea. La el am văzut prima dată, acum patruzeci și ceva de ani. Noi eram copii și copilăream pe-aici pe la capătul de la solarul lui. În rest erau câmpuri. Neculai Haplea e primul pe care l-am văzut eu, dar mai sunt și de-alde Istrate, care și ei puneau la vremea aia la solar. După aia oamenii s-au luat unul după altul, vecinul a văzut la tine și tot așa”.
Însă fenomenul nu a fost unul brusc, ci solariile s-au răspândit lent, cu răbdare, cucerind curte după curte, până au pus stăpânire pe toată Matca. Pe vremea când culturile în spații protejate încă nu deveniseră sport național în zonă, cea mai populară cultură era “balonul rotund”: ”Înainte știți cu ce se ocupau mătcașii ăștia? Cu pepeni. Ei pe timpul lui Ceaușescu puneau pepeni la Timișoara. Și la Dăbuleni au pus pepeni. Se duceau, luau un hectar de pământ de la IAS-uri și dădeau 25% din producția pe care o făceau la IAS-urile care le dăduseră în folosință terenul. Se înțelegeau cu directorul IAS-urilor și de la Brăila la Timișoara li se dădea teren și ei munceau. IAS-ul punea tot, ei munceau și le dădea lor 25% din producția pe care o făceau. Bine, că se mai și înțelegeau între ei. Plecau, azi se înțelegeau cu directorul, luau 100 de hectare sau cât vroia să pună, le dădea șpagă la ăștia, le dădea câte o mie de lei de hectar sau cât se înțelegeau ei. La Brăila mulți au făcut pușcărie din cauza asta, că i-a prins cu mita asta pe directorii de IAS, da nu le dădea mult, le dădea câte-un an”.
Urmașul unui pionier al solariilor din Matca
Dorin Istrate e comerciant de semințe și tot felul de substanțe necesare tratamentelor din solar. De la el se aprovizionează o bună parte din legumicultorii locului și cunoaște mersul lucrurilor. Totodată, el este descendentul lui Radu Istrate, unul dintre primii legumicultori care au construit solarii în Matca și a făcut o pasiune pentru istoria locurilor:
“N-am avut nici un bulgar în zonă, că de regulă legumicultura era adusă de bulgari, mai ales în satele din Moldova. Acolo unde se stabileau ei înființau așa zisele bulgării. Cel mai adesea legumicultura se dezvoltă de-a lungul unor fire de apă robuste, însă noi nu avem așa ceva, sau se dezvoltă în preajma marilor orașe, care pot să consume legumele respective. Noi nu avem decât Tecuciul, care e prea micuț ca să înghită producția noastră. La noi legumicultura s-a dezvoltat pe un fond politic în anii de după colectivizare, prin ‘63-‘64. Nenea Haralambie Chicoș a fost primul. Trăiește, dar are 85 de ani. În 1971 sau 1972 a fost ridicat primul solar, dar era un solărel foarte micuț. Nenea Haralambie a fost un om foarte cult. A făcut liceul economic la Bârlad. Unii din colegii lui au devenit unul judecător, altul ministru, dar el a făcut apoi pușcărie politică. Însă în perioada cât a fost deținut politic, a întâlnit pe cineva care era de loc din Balta Doamnei. Au fost tovarăși de celulă și când i s-a dat drumul și a revenit la Matca, nenea Haralambie nu avea o carte de vizită foarte bună ca să se angajeze, așa că ce să facă el? Prin 63 sau 64 a început să meargă și să aducă răsaduri din Balta Doamnei, Prahova, comuna de legumicultori unde locuia fostul său coleg de celulă. Apoi, în 1971, a construit primul solar. Acesta e contextul care a dus la geneza legumiculturii moderne în Matca. De le nenea Haralambie s-a molipsit vecinul de peste drum și și-a făcut și el solărel în 1971. Un alt părinte al legumiculturii a fost moș Ilie Haplea, care pe timpul CAP-urilor, a fost brigadier la ferma de legumicultură. El a furat tehnica cultivării legumelor în timpul războiului, pe când era deplasat dintr-o parte în alta prin anii 40. De la el s-a molipsit un verișor de-al lui, apoi știu că și taică-miu a cultivat. Când au văzut că legumele era profitabile, fiind foarte, foarte scumpe și văzând profiturile pe care le pot scoate, mătcașii au început să ia legătura cu bazinul legumicol de la Vidra, pe cel din Daia de Giurgiu, iarăși un centru legumicol dezvoltat la vremea aceea. Mătcașii mergeau în acele bazine legumicole consacrate să adune informații și odată cu informațiile luau și material săditor, au văzut solariile de-acolo”. După ce zăbovim un pic la vorbă și capătă încredere în noi, Dorin Istrate mai subliniază un aspect, poate cel mai important, care a făcut ca solariile să prindă rădăcini în zonă: “Domnul Haralambie Chicoș a fost adventist. Și nenea Radu era adventist. Ăsta a fost adevăratul motiv care a declanșat dezvoltarea legumiculturii în Matca. Majoritatea oamenilor s-au angajat la diferite fabrici și uzine din Tecuci și adventiștii nu puteau să se angajeze că ei țineau sâmbăta și comuniștii n-aveau timp de tine să stai tu sâmbăta la umbră. Și așa adventiștii s-au apucat de legumicultură, o profesie care nu era cunoscută”.
Ionel Dobrea, celălalt participant la discuția despre istoria legumiculturii din Matca, ne-a oferit o explicație din perspectivă ortodoxă a înmulțirii solariilor în Matca: “Probabil că adventiștii ăștia sunt mai organizați ca noi, oleacă mai disciplinați. Eu mai glumesc cu ei: «Băi, noi ortodocșii, știți ce avem în plus față de voi? Noi avem o lună de sărbători». Că au făcut cruci roșii toate crucile negre din calendar. Și de sărbători lumea nu muncește, nu că este prea religioasă, dar mai mult se feresc unul de altul. Eu religia o văd tot ca pe un fel de politică”.
”Adam”-ul solariilor din Matca e încă în viață
Pe Haralambie Chicoș, cel care a declanșat fenomenul Matca, l-am găsit după un atac cerebral care i-a îngreunat mult capacitatea de vorbire, însă fără a-i afecta luciditatea. Deși a avut nevoie de mai mult timp să-și depene povestea și pe alocuri de interpretarea fiului său Beny, nenea Haralambie, cum i se spune, l-am ascultat fascinat: “Eu am plecat primul cu legumele în Matca. Aveam niște prieteni lângă Ploiești, la Pietroșeni. Am fost cu o ocazie acolo. M-am îmbolnăvit de flebită de picior și mi-au spus, pentru tine e bine să lucrezi în natură, să faci mișcare. Prietenii mei legumicultori de la Ploiești începuseră să facă ghivece din carton asfaltat. Îl făcea un cilindru ușor conic și-l lega la un capăt cu sârmă sau cu un cui, de stătea închis și punea pământ în ele pământ bătut. Încercasem o vreme și coji de ouă în loc de ghivece. Puneam castravetele și priveam răsadul cum răsare, crește și se dezvoltă în ou. Primul solar cine l-a făcut? Primul solar eu l-am făcut la CAP. Și acasă tot eu am făcut primul solar, prin 70-71. Era lat de 4 metri și lung de 30. La data aceea am plantat castraveți în el. Castraveții se cultivau la sol la noi, iar la Ploiești erau mai avansați, îi ridicau pe ață, să se cațere. Și acolo am văzut puși pe ață, agățați și am încercat și eu. Însă castraveții se lăsau pe ață în jos, nu era datul după ață des, cum se dă acum, nu era ață bună pentru palisat, ca acum. Scheletul la primul solar, cel de la CAP, era din pari de salcâm și acasă tot din pari de salcâm l-am făcut. Și ca să faci solar, nu exista folie în comerț pe atunci. Folia o făceam din sacii de la îngrășămintele chimice, că era un plastic mai gros și rezistent la intemperii. Îi tăiam și-i lipeam cu fierul de călcat. Mai apoi cumpăram saci de nailon transparenți, subțiri, din librării, îi spintecam lateral și la bază, se desfăceau și ieșea o folie cam de 1,5 metri pe 0,9 metri. Bucățile de celofan se lipeau cu fierul de călcat și așa am făcut eu. În 1973 au venit ziariști de la Galați la CAP și au întrebat la CAP cine se ocupă de grădinărit. Și au văzut sera la CAP și după aceea au făcut niște afișe mari și le-au lipit prin sat: «Locuitorul Chicoș Haralambie a cultivat și scos de pe 100 de metri pătrați o producție record, de X… kilograme». Au făcut asta ca să popularizeze legumicultura”.
Haralambie Chicoș își amintește cum și la bătrânețe și-a păstrat statutul de pionier în ale solariilor: “Când am făcut în 1996 solar lat de 14 metri jumate, nu exista nicăieri așa de lat dintr-o bucată. Mai existau câteva solarii gemene, din tronsoane de maxim 8 metri, legate între ele. Când mi-am făcut solarul ăsta la băiat, în 96 au zis că-i hangar de avioane. Au văzut că merge și-n următorul an au început să facă și alții în sat solarii late”.
Lui Haralambie Chicoș i-a călcat pe urme Beny, fiul lui care acum are 53 ani și deține un solar cu o suprafață de 2850 metri pătrați, construcție proprie, sudat din țeavă luată de la Tepro Iași. Fiindcă e realizat pe structură de metal, este unul dintre cele mai moderne solarii din Matca, pentru simplul motiv că majoritatea covârșitoare a legumicultorilor din zonă au solariile din lemn.
Reportaj la Matca – episodul 5 din 6
Citiți și restul episoadelor:
Episodul 3: Cum prețuiesc și folosesc apa legumicultorii de la Matca
Episodul 4: Filozofia de viață a fermierilor din Matca: Solariile sunt tratate ca membri ai familiei
