Valeriu Tabără: ASAS are o Comisie Antisecetă. Niciun decident politic nu ne-a contactat!
agrointeligenta.ro -
Din păcate, agricultura României nici la această dată nu este pregătită pentru a face față situației grave create de schimbările climatice majore, avertizează Valeriu Tabără, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Siseşti”. Specialistul spune că din cauza regiunii în care este așezată (climat temperat continental), România este afectată de schimbările climatice în parametri majori: temperatură, secetă excesivă (pedologică și atmosferică), schimbarea regimului de precipitații și ca o consecință a acestora, apariția fenomenelor climatice extreme, cu consecințe dezastruoase, în primul rând, în agricultură!
”A se vedea consecințele secetei pedologice din anii 2007 și 2020, cu acțiune puternică la nivel național și consecințe catastrofale asupra producției agricole și a economiei naționale. Trebuie spus că problema secetei în România nu este constatată doar acum, în anul 2020. Seceta este prezentă pe suprafețe variabile ca extindere, în 8 din 10 ani, situație pe care eu am adus-o în actualitate de nenumărate ori după 1990, inclusiv în întâlnirile cu reprezentanți ai unor instituții internaționale, precum Banca Mondială, Fondul Monetar Internațional, Uniunea Europeană, dar mai ales Guvernului și Parlamentului României”, a explicat Valeriu Tabără într-un interviu acordat pentru www.jurnalul.antena3.ro.
Degeaba facem hărți (precipitații, riscuri de inundații, riscuri de cutremure), comisii peste comisii, dacă ele nu sunt puse la lucru, ca să concretizeze SOLUȚII eficiente, iar soluțiile să se concretizeze în decizii și lucrări de aplicare.
Decidenții politici au ignorat avertismentele date de cercetători și specialiști
Nepregătirea agriculturii românești pentru a face față condițiilor generate de realitatea schimbărilor climatice majore are câteva cauze majore:
• Neluarea în seamă de către decidenții politici a avertismentelor date de cercetători și specialiști.
• Lipsa unor preocupări în plan național pentru dezvoltarea și finalizarea unor programe de cercetare a fenomenelor, cu schimbări specifice teritoriului național (nu sunt proiecte de cercetare științifică aprofundată privind îmbunătățirile funciare, sub toate aspectele lor, domeniul fiind afectat grav de schimbările climatice).
• Lipsa unor programe de cercetare de lungă durată în domeniul factorilor climatici, agro-climatici, dar și în ce privește resursele naturale: sol, apă, biodiversitate.
• Lipsa finanțării pentru cercetări de lungă durată (care dau siguranță și certitudine rezultatelor) pentru restructurarea și reașezarea în parametri noi a tehnologiilor de cultivare a plantelor: momentul/epocă de semănat, densitate de semănat, sistemele de fertilizare, agricultură-mediu, sisteme de asolamente, sisteme de lucrări ale solului, cultivare (soiuri/hibrizi), toleranță și rezistență la factorii biotici, rezistență și toleranță la agenții patogeni și dăunători, evoluția în funcție de factorii climatici ai sistemelor biotice pe teritoriul României, monitorizarea în timp a situației unor resurse naturale (pajiști și fânețe naturale), perfecționarea sistemelor de potențare și conservare a resurselor în contextul schimbărilor climatice.
Valeriu Tabără a mai dezvăluit că pe lângă harta precipitațiilor, în România mai este elaborată o strategie antisecetă, elaborată în anul 2007. ”O altă strategie a fost cea a zonelor supuse riscurilor de inundații. Și în acest domeniu s-a făcut ceva? Eu spun că NU. Mai există o comisie antisecetă constituită la Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Sisești”, cu o serie de specialiști în cercetare și învățământul superior. Nimeni nu a fost contactat de decidenți politici pentru a face strategia antisecetă funcțională și benefică nu numai pentru agricultură, dar și pentru întreaga economie națională”, a punctat specialistul.
