Ministrul Adrian Oros, explicații. De ce nu a ținut discurs la prezentarea Programului de Relansare Economică?
Ramona Dascălu -
O sumă consistentă din Planul Național de Investiții și Relansare Economică va fi alocată pentru investiții mari în agricultura românească, a declarat ministrul Agriculturii Adrian Oros, astăzi, joi – 2 iulie, în cadrul conferinței de presă pe care a susținut-o la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Șeful de la MADR a dezvăluit și motivul pentru care ieri, când a avut loc prezentarea Planului Național de Investiții și Relansare Economică, nu a susținut niciun discurs.
Ministrul Adrian Oros susține că miercuri, 1 iulie, la inaugurarea Programului de Relansare Economică nu a luat cuvântul în numele agriculturii românești, pentru că nu ar fi avut timp. Ca să se revanșeze, a decis ca împreună cu premierul Ludovic Orban să aibă o dezbatere amplă cu toți reprezentații mediului asociativ din agricultura românească: ”Pentru că ieri nu a fost răgazul, pentru că erau foarte multe ministere care doreau să spună acolo lucruri importante, am decis cu premierul să avem o dezbatere mai amplă cu tot ceea ce înseamnă mediul asociativ, mediul patronal, sindicatele din agricultură și industrie alimentară în care să detaliem acest Plan Național de Investiții și Relansare Economică, care vine să completeze practic Programul Național Strategic pentru că noi ne-am propus ca în acest plan de relansare să nu utilizăm sume care sunt destinate Programului Național Strategic, vrem ca acel Program Național Strategic 2021-2027, banii să fie exclusiv pentru plățile directe și pentru măsuri pentru fermieri și pentru cei din industria alimentară, iar pentru investițiile mari, pentru infrastructura care este necesară, și aici mă refer atât la irigații, cât și la infrastructura de desecare, drenaj, cât și la infrastructura de prevenire a eroziunii solului, infrastructuri în care nu s-au făcut investiții mari, consistente, în ultimii 30 de ani, ba dimpotrivă, în multe locuri aceste infrastructuri au fost distruse”.
Prin intermediul acestui program de relansare economică, agriculturii românești îi va reveni o sumă cuprinsă între 6 și 6 miliarde și jumătate, bani care vor fi destinați investițiilor: ”Și banii de la buget alocați în ultima perioadă au fost puțini, de aceea am considerat că este o oportunitate ca în acest plan de creștere a rezilienței să cuprindem cât mai multe obiective de investiții care să impacteze și agricultura. De aceea, am avut discuții cu premierul, cu ministrul Fondurilor Europene, iar o sumă consistentă din programul pentru creșterea rezilienței să fie dedicată acestor programe de investiții, în jur de 6-6 miliarde și jumătate”.
Ministrul Adrian Oros a exemplificat punctual la ce investiții se referă: ”Am să punctez doar infrastructura de irigații, unde sunt două componente, investițiile de reabilitare a tot ceea ce înseamnă infrastructură de irigații, acea infrastructura veche, și infrastructură principală și cea secundară, care ar deservi 2,4 milioane hectare, iar valoarea lucrărilor se ridică la 3,4 miliarde euro. Apoi, continuarea construirii canalului magistral Siret-Bărăgan. Legat de reabilitarea infrastructurii de desecare și drenaj, avem aici studii și proiecte care se referă la 443 de amenenajări de desecare și drenaj care ar deservi o suprafață de 2,8 milioane hectare, iar valoarea lucrărilor de investiții în aceaste amenajări de desecare este de 1,1 miliarde euro. Și, sigur, și lucrări de combatere a eroziunii solului, care în ultima perioadă au fost cu totul uitate, iar capriciile vremii, în ultima perioadă, ne-au arătat ce importante sunt aceste lucrări dacă le faci la timp. Și aici am alocat o sumă de 500 de milioane euro pentru 220 de amenajări de combatere a eroziunii solului, care deservesc o suprafață de 500 de mii de hectare, și aici vreau să fac o paranteză, necesarul și în acest domeniu ar fi mult, mult mai mare, dar cel puțin pe termen mediu ne-am propus să prioritozăm cel puțin aceste 220 de amenajări de combatere a eroziunii solului, care sunt cele mai avariate și care constituie neapărat o intervenție urgentă”.
Pe lângă reabilitarea sistemului de irigații și combaterea eroziunii solului, în acest program de relansare economică va fi prinsă și creșterea suprafeței protejate antigrindină: ”Sistemul Național Antigrindină, aici, în această perioadă, care a fost puțin mai deosebită, pentru că după o perioadă de secetă de 7 luni, s-au întâmplat și niste fenomene climatice destul de ciudate, cu precipitații crescute în unele zone și cu inundații, grindină și cu alte fenomene nedorite, extreme. Acest Sistem Național Antigrindină are un un program care ar trebui să se termine în 2024 pentru a fi complet și pentru a deservi toată suprafața agricolă a țării. Pentru acest lucru, cei din conducerea acestei agenții ne-au prezentat o situație de lucrări, care cuprinde investiții de 150 milioane euro în așa fel încât să se extindă punctele de lansare, aproximativ 150 de puncte de lansare, care să crească suprafața protejată de la 1,5 milioane hectare la 3,5 milioane hectare, dar și implementarea acelui sistem prin utilizarea aviației, prin punerea în funcțiune a celor două unități de creștere a precipitațiilor – centrul zonal Moldova și centrul Muntenia, valoarea acestui program fiind de 80 de milioane euro. Și acest program l-am prins în Programul Național de Investiții”.
Potrivit ministrului Adrian Oros, un alt obiectiv important, care se vrea dus la îndeplinire prin intermediul Planului Național de Investiții și Relansare Economică, este construirea a opt depozite regionale, care să fie amplasate în cele opt regiuni de dezvoltare ale României, cu ajutorul cărora să se realizeze o rețea de colectare, depozitare și distribuție a produselor românești.
”Un lucru care ni s-a părut iarăși foarte important pentru că la toate întâlnirile cu fermierii, dar și analizând ceea ce s-a întâmplat în deficitul comercial pentru produse agroalimentare, în ultima perioadă în România, am constatat că deși a fost o vreme bună și au fost producții foarte bune pentru că fermierii și-au făcut treaba, din cauză că exportăm în continuare produse primare, practic de multe ori exportăm subvenții și importăm produse alimentare procesate, cu o mare valoare adăugată, această balanță comercială a fost mult afectată, anul trecut a ajuns la – 1,4 miliarde euro. Toată lumea a constatat că lipsesc spațiile de depozitare, spațiile de procesare, dar mai ales că lipsește o rețea de colectare, depozitare și distribuție a produselor românești. De-a lungul timpului, acest lucru s-a încercat să fie corectat prin încurajarea apariției cooperativelor, care este o soluție în continuare și îi încurajăm pe fermieri, pe cei mici și mulți, să intre în aceste cooperative, iar prin intermediul cooperativelor să-și facă spații de depozitare, spații de protejare, dar în primul rând să poată să aibă o putere o negociere atunci când își vând produsele astfel încât să obțină prețuri competitive. Aici avem un proiect, un plan, pe care vrem să-l începem anul viitor, în 2021, prin construirea a opt depozite regionale, care să fie amplasate în cele opt regiuni de dezvoltare ale României, dar care neapărat să fie conectate la toate depozitele care sunt acum și toate cele pe care le vom finanța în continuare prin acea măsură 4.2, și în primul rând acele depozite ale cooperativelor astfel încât să se realizeze o rețea de colectare, depozitare și distribuție a produselor românești. Aici, încercăm să protejăm, în primul rând, produsele locale, produsele producătorilor mici, să creștem gradul de asociere, să creștem gradul de valorificare a acelor produse, să reducem progresiv dependența față de importuri, mai ales pentru produsele procesate care se pot procesa în țara noastră, deci să asigurăm acest lanț scurt de aprovizionare care este un deziderat vechi, cel puțin de 10-15 ani în agricultura și industria alimentară românească. Cred că printr-o intervenție mai consistentă, am putea să facem ca acest lanț alimentar românesc să se realizeze mai ușor, cu contribuția asociațiilor, a cooperativelor și a fiecărui fermier pentru că statul nu poate să înlocuiască unele atrobuții care le revin fermierilor, noi doar încercăm să sprijinim prin acest program. Și aici rămâne, în paralel, o prioritate promovarea consumului de produse românești pentru că dacă acest lucru nu este făcut în familie, în școală, degeaba facem infrastructură, degeaba facem cooperative, degeaba facem depozite pentru că avem nevoie și de participarea consistentă a consumatorului, care să caute produse românești”, a declarat ministrul Adrian Oros, în cadrul conferinței de presă de la sediul MADR.
