5 motive pentru care agricultura poate fi motorul de dezvoltare a României
Lucian Davidescu – Agrointeligența
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Se spune despre agricultură că este caracteristică economiilor subdezvoltate, că ar trebui să ne îndreptăm spre ramuri mai productive, că oricum nu înseamnă decât „3-5% din PIB” şi deci că orice creştere ar fi nesemnificativă.
Chiar şi aşa, agricultura are şanse să devină motorul de dezvoltare a României mai mult decât orice altceva. Iată câteva motive:
1. Într-o ţară în care doar unu din patru locuitori are un contract de muncă cu forme complete, agricultura e singura ramură care poate oferi oportunităţi de afaceri pentru un număr mare de persoane cu calificare modestă şi bani puţini. Iar un ţăran devenit mic fermier este mai mult decât un procent sec la PIB: Un leu pe care îl încasează se întoarce în consum sau într-o investiţie care îl transformă în mic industriaş. Şi mai departe se duce în comerţul şi serviciile realizate pe baza aceleiaşi mărfi. Deci efectul în economie, pe termen lung, poate fi nu de 5 ci de 25%.
2. Milioane de români muncesc în Italia sau Spania în agricultură, unde au deprins cum se face treaba de calitate şi au căpătat dorinţa de-a câştiga banii proprii. Este o acumulare de competenţă cum România nu are în niciun alt domeniu. Acum, toţi aceşti oameni produc bani buni în economiile altor ţări deşi ar putea produce bani foarte buni aici.
3. Chiar atât propaganda socialistă cât şi cea conservatoare susţin altfel, secretul productivităţii nu sunt terenurile mari ci cele mici. Sigur că trei hectare, cât e ferma medie în România, sunt inutile pentru cereale – favoritele latifundiarilor care vor bani repede şi fără complicaţii – însă comparaţia e înşelătoare. O fermă intensivă în muncă, furnizoare de fructe, legume sau animale, poate fi chiar şi de zece ori mai productivă în bani la hectar decât una cu grâu sau porumb. Aici avem un avantaj uriaş, numeric. Din cele 12 milioane de exploataţii agricole existente în Uniunea Europeană, 3,5 milioane sunt în România.
4. Satele frumoase şi prospere dau oameni mai educaţi deci mai productivi, antrenează investiţii şi atrag turişti. Cum jumătate din români locuiesc la ţară, o apropiere standardele de viaţă urbane înseamnă implicit o apropiere a întregii ţări de standardele vestice.
5. Dacă România reuşeşte să-şi asigure fără dubii securitatea alimentară în vremurile tulburi care ar putea veni, valoarea celor „5% din PIB” care îi asigură supravieţuirea va tot creşte, pe când a celorlalte 95% va tot scădea până nici nu va mai conta.
