• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Fraţii Corbea au dus ferma de familie la nivelul următor: Terenuri lucrate ca la carte și irigații controlate prin telefonul mobil!

    Daniel Befu -

    Grupul de agribusiness al familiei Corbea lucrează cu tehnologii de ultimă oră o suprafață de 5.200 ha, situată într-o țarină îmbibată cu 6.000 de ani de istorie, înconjurată de codrii Vlăsiei și mărginită de Dunăre. Noua generație de fermieri din familie, fiii lui Cătălin Corbea, au adus în exploatația din Prundu, județul Giurgiu, tehnologii de ultimă oră  iar cele mai recente investiții s-au făcut în gama de mașini și în spațiile de depozitare, în prezent focusul investițional fiind în gama de mașini pentru irigații.

    ”Părinții noștri au fost profesori la școală, mama a fost profesoară de matematică, tata a fost directorul școlii, profesor de istorie. Tot neamul nostru a fost numai de profesori. Avem un singur unchi care a fost inginer. Chiar și verii, că am fost 5 veri, sunt toți profesori. Doar eu și frate-miu suntem ingineri. El lucrează cu mine în business. Aici e inima codrilor Vlăsiei, un loc fermecător. De aceea la momentul în care am ales să fac o școală, am ales să fac o școală astfel ca să mă pot întoarce să lucrez în zona asta. Eu cât am fost elev și student, din 9 ani de generală, 4 ani de liceu și 5 de facultate, n-am decât un singur weekend când n-am venit acasă. Tot timpul mi-a plăcut atât de mult și am fost atât de fascinat de locurile de jur împrejurul localității, că pur și simplu nu găseam nimic mai interesant de făcut”, schițează firele nevăzute ce-l leagă de locul natal, Cătălin Corbea, în prezent fermier de top și primar atipic, dar popular, în comuna Prundu, din județul Giurgiu.

    A început într-un IAS, a trecut la prestări servicii și apoi a devenit fermier

    Revoluția l-a prins student. Ulterior a lucrat vreme de 5 ani în IAS Prundu, iar când uriașul IAS a început să aibă dificultăți, a migrat în privat.

    ”La momentul respectiv am fost nevoit să acord mai multă atenție părții care îmi completa veniturile, în sensul că eu deja îmi cumpărasem utilaje, făceam prestări de servicii și am fost nevoit să mă ocup mai mult de tractoarele și utilajele pe care le aveam. Am cumpărat și o combină și simultan am avut oportunitatea de a închiria niște suprafețe de teren. După câțiva ani ajunsesem la o suprafață de 80 ha de teren. Era o fermă mică, dar acela a fost momentul când mi-am dat seama că prestările de servicii sunt mai puțin profitabile decât agricultura mare. Așa că am închiriat o suprafață mai mare de teren, 180 ha. Era la nivelul anului 1997-1998.  După aceea am mai închiriat 100 ha. Business-ul pe care l-am pornit la momentul acela era destul de simplu, în sensul că nu cultivam decât grâu și floarea soarelui. Am învățat foarte bine să facem producție la grâu. Aveam la momentul acela o producție de peste 5 t/ha cu profitabilitate foarte bună. A fost o perioadă când am investit foarte mult și am extins ferma la vremea aia aproape de la simplu la dublu, an de an. A fost o perioadă fantastică. Prețurile la cereale erau la momentul acela apropriate de prețurile din ziua de astăzi. Eu îmi aduc aminte că am vândut în perioada 2004 grâu la un preț puțin mai mare decât vând astăzi grâul, în condițiile în care motorina era la 20% din prețul de astăzi și îngrășămintele erau la 20% din prețul de astăzi. Asta ne-a permis să dezvoltăm business-ul. Ne-am tehnologizat continuu și de 10 ani suntem, cred, cea mai profitabilă companie de profil din tot județul Giurgiu, nu știu dacă neapărat și cea mai mare”, își rememorează devenirea agricultorul.

    Rămășițe de așezări omenești vechi de 6000 ani

    ”Suntem la limita dintre Câmpia Burnazului și Lunca Dunării, iar în fața și în spatele nostru sunt bucăți de pădure care fac parte din Codrii Vlăsiei. Aceste păduri sunt un lucru care pe toți cei care locuim în zona asta minunată, fantastic de bogată, ar trebui să ne facă responsabili în ce privește felul în care păstrăm locurile în care trăim și bogățiile pe care ni le-a lăsat Dumnezeu. De aceea, ca fermier care are o istorie foarte bogată în aceste locuri, mă simt fantastic, mândru dar în același timp mă simt și responsabil. Prundu este poziționat în zona de terasă, la marginea pădurii Mislea, parte a faimoșilor codri ai Vlăsiei. Un șantier arheologic amplasat pe raza administrativă a comunei Prundu, a dus la descoperirea unor vestigile cu o vechime de 6 milenii. ”Este vorba de un grup de locuințe care au o vechime atestată de 6000 de ani. Am stat de vorbă cu arheologii veniți din Germania și Olanda și mi-au spus că este posibil ca așezământul respectiv să fie unul dintre cele mai vechi din Europa. E un aspect pe care puțini români îl știu”, mărturisește entuziast Corbea despre locul său de baștină.

    Irigații controlate prin telefonul mobil

    În acest cadru copleșit de repere geografice puternice și de un context istoric fabulos, grupul de agribusiness al familiei Corbea lucrează cu tehnologii de ultimă oră o suprafață de 5200 ha. Recent au încheiat investițiile în gama de mașini și în spațiile de depozitare, în prezent focusul investițional fiind în gama de mașini pentru irigații. ”În materie de irigații, la momentul acesta irigăm o suprafață de 500 ha, jumătate din ea fiind udată cu mașini perfect automate- și aici este exclusiv meritul băieților mei, care ambii sunt ingineri și lucrează alături de mine- și când spun perfect automate mă refer la pivoți care sunt butonați de pe telefon. Oprit, pornit, reglat nivelul pluviometric, totul se face din telefon. Irigațiile eficiente ne asigură plus valoare pe suprafață. În zona irigată vorbim exclusiv de porumb și de soia. Anul trecut am făcut o medie de 12.500 kg/ha la porumb și o medie de aproape 5000 kg/ha la soia. Per total fermă, la porumb am irigat 20% din suprafață și la soia puțin mai mult de jumătate”, explică Corbea.

    Alt proiect în curs e cel de achiziție de cereale de la producătorii locali. ”Fiindcă capacitatea de stocaj e una absolut suficientă pentru compania noastră, ne-am propus ca în următorii ani să începem și un business în partea asta de comerț de cereale, pentru că ne pricepem foarte bine și pe partea de stocaj și este păcat să nu valorificăm priceperea pe care o avem”, completează fermierul.

    Lunca Dunării are terenuri agricole cu aport freatic fantastic

    În contextul anilor tot mai secetoși și cu o distribuție neuniformă a ploilor pe sole, ferma familiei Corbea este mai menajată decât alte ferme. ”Zona de luncă ne ajută. Noi avem la nivelul de 25% din suprafețe care sunt situate în Lunca Dunării și zicem că sunt favorizate. Cea mai favorabilă zonă pentru agricultură este zona cuprinsă între zona de jos a Câmpiei Burnazului și Lunca Dunării. Vorbim de o bandă cu o lățime de 8-10 km care, evident este variabilă și care a fost redată agriculturii după îndiguirea din 1958-1960 făcută pe tot parcursul Dunării. Această zonă care e cunoscută ca Lunca Dunării, este o zonă care are un aport freatic fantastic, numai că trebuie să ținem cont de specificul acestui aport înainte să ne bucurăm prea devreme. Aportul freatic este influențat direct de nivelul Dunării, care se manifestă mai degrabă în perioada de primăvară  devreme. Asta pentru că primăvara devreme avem niveluri mari pe Dunăre, deci automat avem și aport freatic. E adevărat că acest aport freatic se manifestă cu o întârziere a răspunsului de câteva zeci de zile, în zona apropriată Dunării mai rapid și în zona mai îndepărtată mai târziu. De aceea, impactul secetei, care a cauzat pierderi de 50-60% în acest an, s-a simțit mult mai puțin în părțile de fermă aflate în Luncă. Agricultura făcută în Lunca Dunării în anii secetoși este o agricultură profitabilă în general. Culturile de toamnă: grâu, orz, rapiță, sunt clar favorizate, pentru că acolo vorbim de aport freatic exact în perioada în care plantele se dezvoltă, lunile aprilie-mai, atunci se întâmplă să aibă și aport freatic. În anumiți ani chiar și porumbul beneficiază de un aport freatic. Vorbim de anii când nivelul Dunării rămâne crescut până spre începutul verii. Comparativ cu solele din afara Luncii, putem să vorbim și de o creștere de 20-30% a producției, în medie, dar sunt situații în care aportul freatic poate să vină cu o bonificație de producție mult mai mare”, detaliază acesta particularitatea practicării agriculturii în proximitatea imediată a fluviului.

    Căprioarele dintre spicele de grâu

    A face agricultură în Prundu înseamnă și perdele forestiere naturale, pe care Cătălin Corbea le apreciază la maxim. ”Suntem cu ferma între două păduri foarte frumoase. În spate este pădurea Comana, care are 5.000 ha și este cea mai mare pădure din S-E României, dar mai sunt o grămadă de pădurici, cum e pădurea Mislea, pădurea Blaj și un pic mai departe avem o pădure numai de tei. Pădurea influențează microclimatul zonei. În primul rând, cel mai important beneficiu pe care îl aduce pădurea pentru agricultură, este reducerea vitezei vântului. Știm foarte bine că viteza vântului cu cât este mai mare, cu atât evapotranspitația este mai mare, iar o pădure este ca o barieră care vine și aproape că oprește vântul în zona imediat limitrofă, unde vânturile au o viteză foarte mică. De asemenea, în perioadele de zăpadă și de viscol, în zona pădurii ai tot timplul stratul de zăpadă uniform distribuit și mult mai mare. Și nu în ultimul rând, pădurea atrage ploaia și se întâmplă și frecvent ca în zona pădurilor nivelul precipitațiilor să fie mai mare. Din fericire nu știu cum e să faci agricultură fără să ai vecinătate o pădure. Terenurile noastre sunt de jur împrejurul pădurilor locului. Și vă destăinui și un mic detaliu foarte personal. Pădurea este o bonificație mai ales pentru mine, care am și pasiunea vânătorii. Doar faptul că trec dimineața și văd o grămadă de animale care sunt ieșite în câmp și se retrag apoi în pădure la vederea mașinii, e o bonificație destul de consistentă să-mi facă ziua bună”, admite fermierul-vânător.

    A investit în fermă milioane, după ce copiii i-au inoculat viziunea fermei high-tech

    Noua generație de fermieri din familia Corbea aduce cu sine viziunea unui student la robotică și a unui absolvent de master în rezistența materialelor. ”Fii mei sunt ingineri. Eu le spun «domnii ingineri». Au terminat amândoi facultăți  tehnice. Băiatul cel mare a terminat Facultatea de Autovehicule Rutiere și a făcut un master în Rezistența Materialelor, iar băiatul cel mic a terminat anul acesta Robotica și sunt foarte pasionați amândoi de agricultură. Băiatul cel mare lucrează de 3 ani împreună cu mine și îmi este cel mai important ajutor pe partea de mașini agricole, tractoare și echipamente. Toate investițiile din ultimii ani au fost numai pe baza deciziilor lui, motiv pentru care ferma este dotată cu cele mai avansate tehnologii care există în domeniu”, se mândrește Corbea senior.

    Indubitabil, Cătălin Corbea este un fermier recunoscut în sudul țării pentru performanțele lui, însă e la fel de activ și în implicarea sa în comunitate, ca primar. Dăm doar o mostră cu relevanță și pentru fermieri: și-a creat faima de inamic al birocrației, lansând conceptul ”o adeverință în 2 minute”.

    Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

    CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Agrointeligența pentru Android sau iPhone!

    Te-ar mai putea interesa

    Fermierul Ion Olteanu înființează 12 ha de usturoi: ”Numai pentru 7 ha am găsit sămânță românească, restul pun din Spania” Fermierul Nicolae Sitaru: Primii afectați vor fi producătorii! Măsura Guvernului de a nu mai exporta cereale este de tip pompieristic! Nina Horvath și ferma de Angus păzită de bodyguarzi canini, într-un tărâm de vis!

    Ultimele știri

    Adrian Oros: ”Cei care doresc să nu lucreze pământul, să beneficieze de rentă viageră!” Instalarea tinerilor fermieri: Alocare de 520 de milioane de euro, plata maximă 100.000 euro/fermă! Program de un miliard de lei pentru finanțarea fermierilor. Anunțul făcut de ministrul Oros!

    Căutare în articole