• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Buzdugan, Muscă, Petcu și Manole vor deveni membri ai Academiei de Științe Agricole și Silvice, cel mai probabil până la finalul anului!

    Daniel Befu -

    Buzdugan, Muscă, Petcu și Manole – viitorii noi membri ai ASAS! Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS) vrea ca 30% din membrii ASAS să provină din rândul practicienilor în agricultură, oameni care întreaga lor carieră și-au dedicat-o transpunerii, la modul excepțional, a cunoștințelor teoretice în practică. Primele nume care au fost deja invitate de ASAS să devină membri și cărora li s-a cerut să își depună dosarele de candidatură, conform procedurii interne a ASAS, sunt numele cu cea mai mare notorietate din agricultura postdecembristă. Primele nume vehiculate din această categorie au fost ale lui Dimitrie Muscă, Lucian Buzdugan, Dumitru Manole și Mihai Petcu.

    ”Din producție nu a fost până acum nimeni. Am insistat în rândul colegilor, ca să aibă acces în Academie și marii profesioniști din producție. În mandatul meu intenționez ca 30% din numărul de membri de onoare să fie practicieni. Și la Academia mare nu toți membrii sunt cu lucrări științifice formidabile, dar sunt cu realizări deosebite. Unele dintre dosarele depuse de practicieni în anii din urmă e posibil să să nu fi fost activate la un moment dat. Nu știu motivul. E posibil ca președintelui (n.r. fostului președinte al ASAS, Gheorghe Sin) să îi fi scăpat, sau știu eu din ce alt motiv? Dar acum eu le-am reactivat pe toate și vreau să intre toți acești profesioniști valoroși” și-a explicat Tabără viziunea.

    Președintele ASAS a detaliat motivele din spatele girului dat pentru primul lot de practicieni care urmează să devină membri.

    ”Chiar zilele trecute mă uitam peste dosarul lui Lucian Buzdugan de primire în Academie. Dosarul l-a depus după ce i s-a propus de către noi să ni se alăture. Mai puțin vin candidații să se autopropună, ci sunt contactați de către noi și invitați să își depună dosarele. Buzdugan este un excelent specialist în agricultură la nivel de țară, un manager deosebit. A abordat multe probleme noi, unele chiar cu un anumit curaj, atunci când a fost vorba de OMG-uri, cu rezultate excepționale în Insula Mare a Brăilei, dar nu numai în Insula Mare a Brăilei, ci și în activitatea lui îndelungă, că este un om trecut de 70 de ani. E un om al performanței și al noului. Se întâmplă ca oamenii în vârtsă și cu multă experiență profesională, să recepteze mai repede decât ceilalți, elementele noi aducătoare de valoare. Lucian Buzdugan a fost creator de tehnologii și inclusiv de abordări științifice. Buzdugan rămâne Buzdugan. Și Dimitrie Muscă are dosarul depus la secția de Economie Agrară. Are doctoratul făcut chiar la Academie, la profesorul Ioan Bold. Tema din teza sa de doctorat e despre economia de integrare. E legată de integrarea lanțului de producție în Combinatul Agroindustrial Curtici. Și are și o carte scrisă, dacă nu mă înșel. Muscă e valoros în primul rând pentru că are sistemul integrat, face tehnologii de vârf în absolut toate domeniile lui de activitate și a demonstrat că un sistem ca al lui este cel care poate constitui un model. Dumitru Manole e tot practician. Manole este un tip formidabil.  Este curajos și încearcă extrem de multe. El are mai multe lucrări scrise decât ceilalți candidați, dar și Buzdugan are lucrări valoroase. După părerea mea, cea mai bună carte tehnică care a apărut vreodată în România despre rapiță, e cartea lui Buzdugan. Mi-aș dori să îl văd membru de onoare în Academie și pe Ioan Popa de la Transavia. Deși îl cunosc, nu am toate datele despre el, nu cred că are doctorat, dar merită să fie. Tehnic vorbind, este o portiță legală prin care cred că ar putea fi băgat ca membru de onoare pentru realizările sale deosebite în domeniu. Și mai sunt și alții cu realizări meritorii în viticultură care ar putea fi bineveniți în rândul membrilor ASAS,” a declarat în premieră Valeriu Tabără pentru Agrointeligența-AGROINTEL.

    Datorită procedurilor interne de la nivelul ASAS, care prevăd analiza dosarelor, votul în secții și votul în plenul ASAS, timingul de primire a noilor membri poate diferi. ”Îl avem acum pe țeava puștii să zic așa, pe doctorul Petcu din Pantelimon, care deja a trecut prin votul secției și va fi de anul acesta membru de onoare. Numai Adunarea Generală n-am putut să o facem din cauza pandemiei ca să îl putem confirma. Însă voi forța nota acum, pentru că dosarele candidaților nu pot aștepta pe termen indefinit. Însă nu știu când am ședința, că sunt legat de vot secret. Nu pot face votarea online. Dimitrie Muscă are cel mai mari șanse să intre, însă trebuie să treacă în primă fază prin votul secției de economie și dezvoltare rurală, pentru a deveni membru de onoare. Sper ca anul acesta să fie deja membru. Pe domnul Buzdugan membru asociat cred că-l vom face tot anul acesta. El a cerut să fie membru asociat la secția cultura plantelor de câmp, unde concurența e mare de tot, însă eu voi insista privitor la primirea cât mai rapidă a lui Lucian Buzdugan. Acolo îl avem și pe Dumitru Manole și o avem candidată în prezent și pe Galea Butnaru, fostă cercetătoare cu rezultate notabile în ameliorarea grâului”, și-a manifestat speranța președintele ASAS.

    Cine sunt viitorii proaspeți membri ai ASAS proveniți din rândul practicienilor?

    Lucian Buzdugan este cunoscut ca omul care a redresat Insula Mare a Brăilei (IMB), cea mai mare fermă vegetală din Uniunea Europeană. În calitatea sa de președinte al Consiliului de Administrație din IMB, Buzdugan a creat o exploatație care poate rivaliza cu cele mai performante ferme de la nivel mondial din punct de vedere al tehnologiilor prietenoase cu mediul aplicate, al producțiilor obținute și al eficienței economice. IMB a condus-o vreme de 20 de ani, înainte de a prelua rolul de consilier internațional al Al Dahra, postură din care își folosește know-how-ul pentru îmbunătățirea proceselor de producție în superferme de pe mai multe continente. Totodată, în cariera sa Lucian Buzdugan are la activ și o serie de inovații în premieră pentru țara noastră și deține un doctorat în domeniul rapiței, coordonat de academicianul Cristian Hera.

    Dimitrie Muscă este agronomul care, prin succesul său robust, dovedește zi de zi, din 1990 încoace, că drumul pe care a pornit agricultura României după revoluție a fost cea mai proastă alegere. Fost director tehnic de CAP la Curtici, a fost într-atât de respectat de localnici pentru profesionalismul lui, încât atunci când li s-au retrocedat terenurile, aceștia au refuzat pur și simplu să participe la distrugerea CAP Curtici, ci și-au lăsat terenurile pe mai departe în structura asociativă condusă de Muscă. Inginerul arădean s-a ridicat la înălțimea încrederii acordate și dintr-un CAP comunist a clădit un conglomerat agroindustrial mamut, cunoscut în prezent sub denumirea CAI Curtici, care deține fermă vegetală, ferme de vaci, ferme de porci, sere de legume, brutărie, fabrică de lactate, abator și fabrică de mezeluri, precum și un lanț propriu de magazine răspândit pe raza a 3 județe.

    Practicant al ”artei în agricultură”, fermierul Dumitru Manole din Amzacea are 82 de ani, dintre care 57 a fost fermier. Este cea mai respectată voce a experienței din ”zona cu indicele cel mai mare de ariditate din România”. Ca o adaptare la schimbările climatice, în ultimii 10-12 ani, Dumitru Manole este pionierul care atunci când manualele de profil s-au dovedit a fi depășite, a avut puterea să evadeze din dogmele imprimate în mentalul colectiv al agronomilor, căutând să își adapeze tehnologiile de cultură la noile realități impuse de schimbările climatice. Toți ochii fermierilor din zonă sunt pe el, să vadă ce-a mai inovat în materie de aplicarea tehnologiilor agricole, dat fiind că e un om care adulmecă vremurile în schimbare și știe să se adapteze la ele ca nimeni altul.

    Doctorul veterinar Mihai Petcu conduce din anul 1973 ”Agroindustriala Pantelimon”, cea mai prietenoasă fermă din România, care se află într-o veșnică ”zi a porților deschise”, îndeosebi pentru grupurile de elevi și pentru părinții care vor să le arate copiilor viața animalelor la fermă. Mihai Petcu e specialistul responsabil de aducerea în anii ̍́70 din Danemarca în România, a celei mai valoroase genetici bovine existentă la acel moment la nivel Mondial, fiind un specialist care s-a dedicat cu scrupulozitate timp de decenii artei ameliorării la bovine.

    Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

    CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Agrointeligența pentru Android sau iPhone!

    Te-ar mai putea interesa

    Doi bărbaţi au semănat canabis pe 6 hectare. Cultura depistată era în plină recoltă cu zilieri angajaţi! ”Blestemul” secetei în ferma lui Gavrilă Tuchiluș: ”Cumpărăm porumb din alte județe pentru furajarea vacilor!” Fermier oprit de polițiști pentru că tracta o remorcă fără număr de înmatriculare sau înregistrare!

    Ultimele știri

    ÎN VIGOARE! Guvernul a emis NORMELE după care tinerii fermieri primesc până la 50 ha! Fraudă de 1 milion lei la subvenția pe pășune! Primar, viceprimar și președinți de asociații – în judecată! Guvernul a aprobat banii pentru trei scheme plătite de APIA!

    Căutare în articole