Zece fonduri de investiții străine au pus mâna pe 86.000 de hectare de teren agricol românesc
agrointeligenta.ro
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Profesori universitari din Statele Unite, pensionari din Olanda, asigurători din Italia, bancheri din Elveţia, jucători de pe bursa de la Copenhaga şi Frankfurt sau ingineri IT sunt câţiva dintre cei care au plasat bani în fondurile de investiţii implicate în investiţiile în teren arabil în România.
Astfel, zece fonduri de investiţii cu operaţiuni în România au ajuns să controleze în proprietate sau arendă 86.000 de hectare, suprafeţe evaluate la 200 de milioane de euro, potrivit calculelor Ziarului Financiar, ce au în vedere un preţ mediu de 2.400 euro/ha.
Portofoliul celor zece fonduri de investiţii acoperă 1% din terenul arabil local sau 10% din totalul controlat de investitorii străini.
Miza este astfel una dublă, achiziţia în prezent şi vânzarea viitoare în speranţa creşterii preţurilor sau construcţia unor afaceri locale pe baza acestor terenuri având în vedere că în Vest ridicarea de la zero a unor businessuri similare ar fi „înghiţit“ şi de şapte-zece ori mai mulţi bani.
„În astfel de vremuri turbulente, toată lumea aleartă după randamente“, explică Laurian Lungu, economist ce conduce firma de cercetare şi analiză Macroanalitica. Investitorii instituţionali mizează astfel pe marjele de profit obţinute din producţia de cereale şi de plante tehnice pe terenurile româneşti, dar şi, în viitor, dintr-o posibilă creştere a preţurilor.
„Ei văd că sunt diferenţe între preţurile terenurilor din România şi media europeană, ceea ce îi face să spere că în viitor preţurile vor creştere“, mai spune Lungu.
Pe hârtie calculele sunt simple, un hectar de teren arabil fertil în România poate fi achiziţionat cu până la 5.000 de euro, în timp ce în Germania, Franţa sau Italia preţul este şi de patru ori mai mare. Subevaluarea vine însă la pachet cu specificul agriculturii locale: o piaţă deosebit de fragmentată, concurenţă acerbă pentru teren cu fermierii locali, evaziune fiscală sau infrastructură rutieră insuficient de dezvoltată.
Totuşi, regiunea agricolă a Mării Negre (România, Bulgaria, Ucraina, Rusia) este semnalată ca având unul dintre cele mai mari potenţiale de creştere în următoarele decenii, acestea fiind şi primele ţări pe listă pentru a acoperi deficitul alimentar din nordul Africii şi din Orientul Mijlociu.
Foto: www.allvoices.com
