Clauza de ”forță majoră” nu-i ajută pe fermieri să scape de datoriile către traderi
Angelica Lefter -
Traderii de cereale nu sunt impresionați de certificatele care atestă situația de forță majoră în cazul fermierilor și le cer în continuare banii datorați. Este și cazul lui Cosmin N., unul dintre fermierii afectați de secetă, care nu și-a putut onora contractul cu traderul de cereale. Agricultorul susține că a fost notificat că nu poate invoca certificatul de forță majoră deoarece datoria sa este un bun de gen.
Detaliile au fost prezentate într-un text postat de fermier pe pagina de Facebook ”Grupul fermierilor afectați de secetă” și preluat integral de Agrointeligența-AGROINTEL.RO.
”Bună seara! Am o problemă. Am trimis certificatul de forță majoră către trader-ul de cereale. Acesta mi-a trimis notificare că nu pot invoca forța majoră conform articolului 1634 aliniatul 6, pentru că obligația din contract este considerată bun de gen. Atunci de ce mai au prevăzută clauza de forță majoră în contract?”, a scris Cosmin N.
Cu toate că fermierii cer să fie aplicată ”clauza de forță majoră” prezentă în majoritatea contractelor cu traderii, potrivit Codului Civil la art. 1634 alin. (6) legea prevede următoarele: ” f) obiectul obligaţiei trebuie să îl constituie orice prestaţie, cu excepţia aceleia care are ca obiect bunuri de gen [art. 1634 alin. (6)]. în acest ultim caz, debitorul nu va putea invoca imposibilitatea fortuită de executare, deoarece genera non pereunt.” În traducere: genera non pereunt – lucrurile de gen nu pier.
Amintim că prin bun de gen sau bun generic se înțelege un ”lucru determinat prin caracterele comune lucrurilor aparţinând aceluiaşi gen (clase sau categorii) şi prin indicarea cantităţii (număr, greutate, măsură etc.). Au acest caracter: banii, combustibilul, cerealele, produsele fabricate în serie și altele. Prin act juridic, un bun generic poate fi considerat de părţi ca bun cert. Caracterul generic al bunului în cazul înstrăinării prin contracte translative de proprietate, antrenează următoarele consecinţe: dreptul de proprietate se transmite la dobânditor într-un moment ulterior încheierii contractului şi anume atunci când se individualizează bunul prin numărare, măsurare, cântărire etc.; debitorul obligaţiei de predare a lucrului nu este exonerat de această obligaţie când lucrul piere fortuit, acesta putând fi înlocuit cu altul de acelaşi gen”, potrivit legeaz.net.
La acest subiect de interes pentru fermieri, reacțiile nu au întârziat să apară. Mulți consideră că pretențiile traderilor de cereale sunt exagerate în acest moment dificil pentru toți agricultorii.
”Către cine ai depus acel certificat? Spune public ca să știe lumea cu cine să nu mai lucrăm. După câte știu eu e o firmă din Vrancea care are rezoluția asta”, a comentat fermierul vasluian Florin Platon.
Un alt cultivator de cereale consideră că agricultorii au ajuns să fie stresați din cauza acestor datorii către traderi: ”Nu știu ce să mai facă să ia pielea de pe om!”.
