• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Ce se întâmplă cu resturile de carne de la Salamul de Sibiu? Angelica Șmil a găsit reţeta: „Mititei à la Şmil”

    agrointeligenta.ro

    Micii româneşti au ajuns până în Anglia, Italia sau Spania. Un producător local de mezeluri a găsit soluţia pentru a rentabiliza activitatea: carnea rămasă de la salam este folosită la mici, mai precis, micii à la Şmil.

    Aşa îi place să le spună doamna care a avut idea, Angelica Şmil. Producţia a început în urmă cu vreun an, mai mult dintr-o necesitate, dar şi pentru a rentabiliza activitatea, pentru că profiturile tot mai mici îi dau bătai de cap Angelicăi Şmil, directorul general al Salbac, parte a grupului Agricola. Foarte repede au început şi livrările la extern, în general în ţările unde există comunităţi de români, dar şi în marile lanţuri de retail prezente la nivel local în care este listată Agricola.

    Iar pe o piaţă a mezelurilor în scădere semnificativă faţă de anul trecut – de până la 20%, potrivit datelor din piaţă -, în care cele mai afectate sunt produsele ieftine, precum parizerul, spre deosebire de cele crud-uscate, un segment în creştere, ideea Angelicăi Şmil pare să se dovedească de bun augur.

    În prezent, Salbac produce circa 55 de tone de mici pe lună, dintr-un total de 60 de tone de prospături, adică cârnaţi, cum le spune Angelica Şmil. Nu este mulţumită însă de volum şi speră ca în 2013 să ajungă la 100 de tone pe lună. De altfel, nici nu i se pare imposibil, mai ales că toate obiectivele pe care şi le stabileşte în general le atinge. Aşa de exemplu, când şi-a bugetat cifra de afaceri pentru acest an, toată lumea „a zis că suntem nebuni, mai ales că scade piaţa”, povesteşte Şmil. Acum, nu-şi mai face probleme că nu o să atingă creşterea de 20% a cifrei de afaceri programată pentru 2012, este preocupată mai mult de profitabilitate „care lasă de dorit”.

    După peste 30 de ani de muncă la Agricola, perioadă în care a trecut prin mai multe funcţii, începând de la de la contabil, până la şeful reţelei de magazine sau director general la Salbac, Angelica Şmil spune că este dispusă oridând să o ia de la capat, că doar este „injectată” cu virusul Agricola. Nici măcar durerea de rinichi care o chinuie de ceva vreme n-o ţine departe de fabrică. Îi place să ţină lucrurile sub „control”.

    Agricola este unul dintre cei mai mari producători de carne de pui din România şi principalul exportator din această categorie. În 2011, compania a avut o cotă de 15% pe piaţa locală a cărnii de pui, fiind lider la semipreparate şi produse de tip ready-meal cu o cotă de 19%. De asemenea, salamul de Sibiu produs de Agricola este lider în segmentul Salam de Sibiu comercializat în România cu o cotă valorică de 53,2%, potrivit datelor Nielsen (iunie – iulie 2012). Recent, Agricola a trecut printr-un proces de rebranding, în urma căruia estimează o creştere valorică a vânzărilor de aproximativ 15%.

    Te-ar mai putea interesa

    Seceta devastează porumbul din Franța și Germania: România și Bulgaria, singurele excepții pozitive din UE Portul Constanța, tot mai aproape de sufocare. Nivelul scăzut al Dunării complică planul de rezervă al Ucrainei Dan Corbuț: „Este cel mai secetos an de când fac agricultură. La porumb vor fi zone unde nu se va recolta nimic” Baloți de lucernă furați în toiul nopții. Hoții au fost identificați cu ajutorul camerelor video din comună Forumul de la Neptun. Mohammad Murad, despre fermieri și retaileri: „Li se ia comision de 300%, iar profitul se exportă”

    Ultimele știri

    Un fermier a declarat război păsărilor cu ajutorul unor figurine gonflabile Amenzi de 20.000 de lei pentru fermierii care nu raportează ce stocuri au în ferme Schimbare importantă la subvenția de 1.500 euro pentru micii fermieri Un deputat AUR cere Consiliului Concurenței să verifice modul în care funcționează piața cerealelor Fermierii, avertizați să anunțe la timp pagubele cauzate de secetă. Termen-limită: 15 octombrie