• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Ce se întâmplă cu resturile de carne de la Salamul de Sibiu? Angelica Șmil a găsit reţeta: „Mititei à la Şmil”

    agrointeligenta.ro

    Micii româneşti au ajuns până în Anglia, Italia sau Spania. Un producător local de mezeluri a găsit soluţia pentru a rentabiliza activitatea: carnea rămasă de la salam este folosită la mici, mai precis, micii à la Şmil.

    Aşa îi place să le spună doamna care a avut idea, Angelica Şmil. Producţia a început în urmă cu vreun an, mai mult dintr-o necesitate, dar şi pentru a rentabiliza activitatea, pentru că profiturile tot mai mici îi dau bătai de cap Angelicăi Şmil, directorul general al Salbac, parte a grupului Agricola. Foarte repede au început şi livrările la extern, în general în ţările unde există comunităţi de români, dar şi în marile lanţuri de retail prezente la nivel local în care este listată Agricola.

    Iar pe o piaţă a mezelurilor în scădere semnificativă faţă de anul trecut – de până la 20%, potrivit datelor din piaţă -, în care cele mai afectate sunt produsele ieftine, precum parizerul, spre deosebire de cele crud-uscate, un segment în creştere, ideea Angelicăi Şmil pare să se dovedească de bun augur.

    În prezent, Salbac produce circa 55 de tone de mici pe lună, dintr-un total de 60 de tone de prospături, adică cârnaţi, cum le spune Angelica Şmil. Nu este mulţumită însă de volum şi speră ca în 2013 să ajungă la 100 de tone pe lună. De altfel, nici nu i se pare imposibil, mai ales că toate obiectivele pe care şi le stabileşte în general le atinge. Aşa de exemplu, când şi-a bugetat cifra de afaceri pentru acest an, toată lumea „a zis că suntem nebuni, mai ales că scade piaţa”, povesteşte Şmil. Acum, nu-şi mai face probleme că nu o să atingă creşterea de 20% a cifrei de afaceri programată pentru 2012, este preocupată mai mult de profitabilitate „care lasă de dorit”.

    După peste 30 de ani de muncă la Agricola, perioadă în care a trecut prin mai multe funcţii, începând de la de la contabil, până la şeful reţelei de magazine sau director general la Salbac, Angelica Şmil spune că este dispusă oridând să o ia de la capat, că doar este „injectată” cu virusul Agricola. Nici măcar durerea de rinichi care o chinuie de ceva vreme n-o ţine departe de fabrică. Îi place să ţină lucrurile sub „control”.

    Agricola este unul dintre cei mai mari producători de carne de pui din România şi principalul exportator din această categorie. În 2011, compania a avut o cotă de 15% pe piaţa locală a cărnii de pui, fiind lider la semipreparate şi produse de tip ready-meal cu o cotă de 19%. De asemenea, salamul de Sibiu produs de Agricola este lider în segmentul Salam de Sibiu comercializat în România cu o cotă valorică de 53,2%, potrivit datelor Nielsen (iunie – iulie 2012). Recent, Agricola a trecut printr-un proces de rebranding, în urma căruia estimează o creştere valorică a vânzărilor de aproximativ 15%.


    Te-ar mai putea interesa

    Fermierii care au avut culturi calamitate de secetă în 2025 vor primi despăgubiri! Cuantum: 200 euro/ha Minimis pentru cultivatorii de lucernă afectați de situația din oierit: 80 euro pe hectar Piața cerealelor – o nouă săptămână: Cel mai ieftin grâu. Argus: Recolta din România, spre un nou record Barbu a promis noi credite agricole ”de săptămâna viitoare”. Niciun cuvânt despre ajutoarele de 68 euro/vacă și de 20 euro/porc Se mai fac plăți din subvenții după termenul de 30 iunie? Răspunsul șefului APIA pentru fermieri!

    Ultimele știri

    Caniculă la pachet cu furtuni. ANM anunță vijelii și ploi torențiale, de marți Dronele vs. fragmentarea terenurilor. Nicu Vasile, fermier: ”Riscă să devină o sursă de conflicte, pierderi economice și insecuritate juridică” FMC a prezentat la Ziua Grâului și Orzului soluțiile pentru fermierii care vor performanță Ce se întâmplă cu taxa CBAM care a scumpit îngrășămintele? Fermierul, singurul care o plătește! Piața cerealelor, la zi. Grâul a intrat în recoltare cu frâna trasă, rapița profită de valul de căldură