Vlad Botoș, europarlamentar: Deseori, fermierii se asociază numai pentru a lua fonduri europene!
Angelica Lefter – Agrointeligența
Fermierii români se asociază în general doar pentru a primi fonduri de la Uniunea Europeană și nu au o cultură a asocierii care să îi ajute să se dezvolte. Aceasta este constatarea făcută de europarlamentarul USR-PLUS, Vlad Botoș, în cadrul dezbaterii online – ”Asocierea fermierilor, soluție pentru agricultura verde și modernă”, eveniment organizat alături de fostul europarlamentar Cristian Ghinea la începutul lunii decembrie.
”Imaginea asocierii în România se arată destul de gri și o spun, așa, cu durere! Astfel, din cele aproximativ 1.500 de cooperative și asociații constituite în România, doar 50% dintre acestea sunt active. Acest aspect negativ al asocierii este dat în primul rând de reticența fermierilor, dar și de semnificația istorică pe care asocierea o reprezintă în mentalul fermierului român. Prin intermediul cabinetelor europarlamentare am avut ocazia să mă întâlnesc cu fermieri care ridicau diferite probleme legate de agricultură, iar una dintre ele a fost și legată de obligația de a se asocia pentru a accede mai ușor la fonduri europene . Altfel spus, deseori motivul înființării unei cooperative agricole sau asociației în România este contractarea unui proiect finanțat cu fonduri europene. Dacă acest proiect nu este selectat, cooperativa sau asociația nou-înființată intră în stand-by, fermierii nedorind să lucreze sub această formă organizatorică”, a declarat Vlad Botoș.
Europarlamentarul, care activează în Comisia de Piață internă și Protecția Consumatorului a mai opinat că soluția ar fi o conștientizare a scopului înființării unei cooperative, care ar trebui să fie nu numai financiar, ci acela de a căpăta o mai mare putere în piață.
”Fermierul român ar trebui să conștientizeze că scopul înființării unei cooperative nu este doar de a obține fonduri europene, ci și acela de a deveni competitiv, de a avea acces mai ușor la piață, de a obține credite de la bănci mai ușor și cu dobânzi mai avantajoase, putere de negociere la achiziționarea de îngrășăminte sau ierbicide mai ieftine. Un alt aspect observat este fiscalizarea fermierilor. În general fermierii cu suprafețe mici evită să se constituie într-o formă juridică pentru a evita controalele și cheltuielile care survin din administrarea afacerii lor”, a concluzionat europarlamentarul USR-PLUS, Vlad Botoș.
