• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Preț cartofi 2021. Fermierii produc cu 0,70 lei/kg și vând cu 0,45 lei/kg. La raft ajunge la 2,5 lei/kg!

    Angelica Lefter -

    Preț cartofi 2021: fermierii au început anul cu o mare îngrijorare privind soarta acestei culturi agricole în România. Calculele făcute de Romulus Oprea, președintele Federanției Naționale Cartoful din România (FNCR) arată că producătorii vând în pierdere cantitățile recoltate, fiind nevoie de o strategie coerentă pentru ca această cultură să beneficieze de sprijin în următorii ani.

    ”Pâinea săracului”, așa cum numește Romulus Oprea, președintele Federației Naționale Cartoful din România (FNCR), acest aliment foarte consumat în țara noastră, s-a cultivat în anul 2020 pe o suprafață mult mai mai scăzută, față de anul 2019.

    Prețul cartofilor 2021: Influența intermediarilor este uriașă

    Romulus Oprea a amintit, într-o intervenție la Digi24, că prețul cartofilor este influențat de ”rețeaua de intermediari”. Dacă la poarta fermei un kilogram de cartofi este vândut cu 50 de bani, în marketuri el poate ajunge și la 2,5 lei, o situație care nu îl avantajează pe fermier.

    ”Anul acesta, în mod sigur ca și consumatori, plătiți mai mult pentru cartof pentru că apare rețeaua de intermediari. Dacă la ora aceasta fermierul român vinde la 45-50 de bani pe kilogram, la poarta fermei, dumneavoastră îl cumpărați de la supermarket cu 2 lei sau 2,5 lei. Aceasta este iarăși o altă problemă, repartizarea venitului pe filiera produsului este profund inechitabilă. Deci nu este posibil ca un fermier care cheltuiește 70 de bani pe kilogram și are toate riscurile, să îl vândă la 45-50 de bani kilogramul și să nu poată nici să și-l vândă în mod corespunzător pe piața românească din cauza competiției de-a dreptul neloiale”, a menționat președintele Federației Naționale Cartoful din România.

    Foto: bzb.ro

    ”Pâinea săracului” cultivată pe suprafețe din ce în ce mai puține

    Din cauza secetei, dar și a situației provocate de pandemia de COVID-19, suprafața cultivată cu cartofi în România a scăzut considerabil. În fapt, această scădere s-a produs timp de 30 de ani, cu un declin accelerat începând din anul 2007.

    ”Pâinea săracului, a doua pâine a românului cunoaște o scădere accentuată a suprafețelor în România din cauza faptului că este o cultură care-și pierde din atractivitate, devine din ce în ce mai puțin rentabilă. Cartoful ca și cultură a fost lăsat la voia întâmplării după 1990, deci nu este o problemă, să zicem, de ieri de ailaltăieri, iată că ne ducem în jos de vreo 30 de ani, dacă am plecat de la 275.000 de hectare, câte se raportau înaintea lui 1990, am ajuns astăzi la 174.000 de hectare conform datelor INS, dar înregistrate doar 27.000 de hectare la APIA, la Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură. Declinul accentuat a fost accelerat începând cu 2007. Toată lumea știe ce s-a întâmplat în 2007 când am devenit parte a UE, am intrat în competiție directă cu marii producători de cartofi cu cei 5 mari: Germania, Olanda, Belgia, Franța, Marea Britanie. La acest club select s-a adăugat și Polonia”, a spus Oprea.

    România nu poate asigura consumul intern de cartof, 70% din cartofii comercializați, din import

    Mai mult, suprafețele cultivate cu cartof în România nu pot asigura consumul intern, astfel că importurile au crescut considerabil, astfel încât în prezent 70% din cartoful comercializat este din import, explică Romulus Oprea.

    ”Cartoful este considerată o cultură liberală în Europa, asta înseamnă că, teoretic, nu primește nicio subvenție, de niciun fel. Noi am adoptat aceeași politică și iată că am ajuns să avem niște suprafețe care în mod sigur nu asigură necesarul de consum intern. Se vede, este evident că în comerțul românesc, la ora aceasta 60-70% din cartoful comercializat este de proveniență din import. Peste toate condițiile, în afară de anul calendaristic 2020, care din punct de vedere al producției n-a fost totuși atât de rău, dar am avut ghinionul să ne lovim și de această pandemie care a afectat grav consumul.

    Am avut diverse întâlniri cu ministrul Adrian Oros pe această temă, dânsul și-a manifestat deschiderea față de subiect, n-am dori ca acest aliment de bază să ajungă să fie importat în proporție de 100%, am trimis diverse memorii către Ministerul Agriculturii, domnul ministru le cunoaște!” a precizat președintele Federației Naționale Cartoful din România.

    Cultivatorii de cartofi cer urgent un dialog oficial cu Ministerul Agriculturii

    Deși culturile de cartofi au beneficiat de un sprijin cuplat din partea Ministerului Agriculturii, suprafețele pentru care s-au alocat bani au fost cele destinate cartofilor pentru sămânță și cele pentru industrializare.

    ”Am vrea să deschidem un dialog pentru a vedea ce putem face în viitor pentru că dacă mai stăm și lăsăm la voia întâmplării această cultură o să fie foarte rău, ați văzut ce s-a întâmplat în primăvară cu pandemia, când s-au oprit tirurile cu mâncare la graniță și la ce prețuri ajunsese cartoful.

    Așteptăm cu interes să fim convocați, să deschidem și să discutăm acest subiect. Cartoful beneficiază de un sprijin cuplat din partea Ministerului Agriculturii, din partea Guvernului, ne referim la cartoful pentru sămânță și la cartoful pentru industrializare. Din păcate vorbim de suprafețe foarte, foarte mici, vorbim de 500 de hectare de cartof pentru sămânță și de aproximativ 2500 de hectare de cartof pentru industrie””, a conchis Romulus Oprea.

    Ministrul Agriculturii, Adrian Oros: ”Sprijinul cuplat pentru sectorul cartofului este insuficient!”

    Pe de altă parte, în cadrul aceleiași intervenții televizate, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a explicat că sunt foarte multe nevoi în diverse domenii din agricultură, însă sprijinul cuplat pentru culturile de cartof va fi acordat în continuare, deși conștientizează că la acest moment ajutorul este insuficient.

    ”Noi suntem la curent cu cerințele tuturor federațiilor și tuturor asociațiilor din agricultura și industria alimentară românească pentru că și anul acesta și anul pe care acum îl începem vom avea un dialog aplicat pentru că împreună scriem Programul Național Strategic, adică modul în care creionăm finanțarea agriculturii românești în perioada 2021-2027. Sigur, a fost o întârziere și din cauza pandemiei și din cauza negocierilor Politicii Agricole Comune la Bruxelles, suntem într-un anumit stadiu de negociere a termenelor în care avem alocate sumele (…).Sunt foarte multe nevoi, nu numai în domeniul cartofului, noi am efectuat o analiză SWOT, o analiză a nevoilor și în funcție de aceste nevoi am creionat și Programul Național Strategic și Programul de Guvernare. Practic nu putea să fie nicio diferență între programul de Guvernare față de Programul Strategic, ceea ce reprezintă prioritățile României, din agricultura românească. De aceea noi vom menține acest ajutor, acest sprijin cuplat, care se dă în acele domenii aflate în dificultate (…). Noi considerăm că acest aliment, acest produs, cartoful, are nevoie de un sprijin cuplat, care vine peste plata directă și o să continuăm acest sprijin. Cu siguranță că niciodată nu va fi suficient sprijinul respectiv, dar noi trebuie să îndreptăm acest sprijin și către multe alte sectoare aflate în dificultate și pe care noi le considerăm priorități”, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Oros.


    Te-ar mai putea interesa

    Prețul rapiței MATIF a ajuns la 698,25 de euro pe tonă Prețul grâului se îndreaptă spre 300 euro/tonă. Cererea e mare, stocurile puține Suprafețele cultivate cu rapiță în Franța – creștere de 15-20% pe fondul prețurilor record

    Ultimele știri

    Starul care curăță buruienile din lanul de grâu A murit Valeria Petre, unul dintre cei mai cunoscuți cercetători în domeniul pomiculturii Lista judeţelor unde fermierii au anunțat că au avansul APIA în conturi!