Canalul Siret-Bărăgan, repus pe tapetul priorităților: 500.000 de ha vor fi irigate la costuri minime
agrointeligenta.ro -
Guvernul Ponta a decis să reînvie unul dintre cele mai așteptate proiecte de infrastructură agricolă din ultimul secol. Canalul Siret-Bărăgan ar trebui să aibă 198 de kilometri, o lățime la bază de 20 de metri și o adâncime de 7 metri. Construirea canalului va aduce beneficii economice pe trei planuri: asigurarea apei pentru irigații în Bărăgan, reducerea riscului producerii de inundații în lunca Siretului și utilizarea sa ca rută pentru transportul naval de mărfuri. Conform specialiștilor, realizarea canalului va reprezenta 500.000 de hectare agricole irigate, din care 80% fără a fi nevoie de mecanisme de pompare.
Luna trecută, Guvernul Ponta a a decis să treacă proiectul canalului în portofoliul Ministerului Marilor Proiecte, adică în administrarea ministrului Dan Șova. Ieri, în ședința de Guverna s-a decis înfiinţarea Administraţiei Canalului Siret-Bărăgan, care să elaboreze studiile şi documentaţiile tehnico-economice pentru proiectarea şi realizarea Canalului Siret-Bărăgan, un proiect aprobat în urmă cu 26 ani, oprit în lipsa fondurilor şi despre reluarea căruia se discută din 2002.
Proiectul trebuie votat și-n Parlament
Administraţia Canalului Siret-Bărăgan, care va funcţiona ca regie autonomă, va avea în atribuţii să contracteze servicii de consultanţă de specialitate, să cumpere utilajele, instalaţiile şi echipamentele, să efectueze recepţia lucrărilor şi, ulterior, să asigure exploatarea şi întreţinerea canalului.
Conducerea Regiei va fi asigurată de un consiliu de administrație compus din 5 membri și din care vor face parte în mod obligatoriu un reprezentant al Ministerului Agriculturii și un reprezentant al Ministerului Finanțelor.
Potrivit proiectului de act normativ, finanţarea canalului ar urma sa se faca din bani de la bugetul de stat, de la parteneri privați, prin împrumuturi de la instituții financiare internaționale şi prin fonduri externe nerambursabile. Din document nu reiese clar de ce este nevoie de o regie autonoma pentru ca proiectul Canal Siret- Baragan sa fie realizat.
Noua entitate a fost înfiinţată printr-un proiect de lege adoptat, ieri, de Guvern, care trebuie aprobat şi de Parlament.
Sporuri de recoltă de 120 de milioane de euro pe an
Guvernul consideră că astfel „sunt create condiţiile” pentru redeschiderea lucrărilor la Canalul Siret-Bărăgan şi arată că, prin realizarea canalului, este estimată obţinerea unor sporuri de recoltă cu o valoare anuală de circa 120 milioane euro.
Proiectul pentru realizarea canalului Siret-Bărăgan a fost aprobat în 1988, de Consiliul de Miniştri, dar a fost oprit în lipsa fondurilor după construirea a doar şase kilometri dintr-un total de 190 kilometri prevăzuţi.
După 1990, au existat mai multe tentative de reluare a lucrărilor, din partea diferitelor guverne, dar fără să rezulte nimic concret.
În 2002, Guvernul Năstase anunţa că lucrările la canalul Siret-Bărăgan ar putea fi reluate, după mai mulţi ani în care statul a plătit sume importante pentru conservarea celor şase kilometri realizaţi iniţial, pentru ca un an mai târziu, în 2003, să explice că este nevoie de o contribuţie privată, întrucît investiţia necesară se situează între 500 de milioane şi 1 miliard de dolari.
Autorităţile au calculat că acest canal va permite irigarea a peste 500.000 de hectare teren, din care 80% fără mecanisme de pompare.
În octombrie 2012, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, afirma că proiectul canalului Siret-Bărăgan ar putea fi lansat în 2013, când ar urma să fie investită o sumă de până la 50 milioane euro, dintr-un total estimat atunci de 2,6 miliarde de euro. El susţinea atunci că, pentru canalul Siret-Bărăgan, ministerul a comandat studii la Institutul de Studii pentru Îmbunătăţiri Funciare şi este „în faza finală” cu acestea, existând şi investitori din Rusia şi China interesaţi să investească în această zonă.
În 2011, de acest proiect s-a arătat interesată compania China National Agricultural Group Corporation.
Tot în 2011, Valeriu Tabără, la acea dată ministru al Agriculturii, anunţa că ministerele Agriculturii şi Mediului vor să încheie un parteneriat public-privat pentru construcţia canalului, care ar facilita irigarea a 500.000 de hectare de teren, valoarea totală a proiectului anunţată atunci fiind însă de 3,6 miliarde euro.
Canalul Siret-Bărăgan a fost inclus pe lista proiectelor de investiţii considerate de Guvern drept prioritare, prezentată în urmă cu un an.
Proiectul a fost prezentat de preşedintele Traian Băsescu şi Băncii Europene de Investiţii, pentru obţinerea unei finanţări.
Avantajele Canalului Siret – Bărăgan, potrivit autorităţilor
– asigură „fără pompare”, aducţiune gravitaţională, din lacurile de acumulare existente, apa necesară pentru irigarea suprafeţelor amplasate pe malul stâng (cca. 80% din suprafaţă);
– consumul de energie electrică necesară este de cca. 2 – 4 ori mai mic decât cel utilizat la suprafeţele amenajate deja în zonă;
– în anii cu precipitaţii, pe lângă cele 600.000 ha, se mai pot iriga suplimentar încă 200.000 ha care în prezent folosesc apa adusă prin pompare din Dunăre. Prin renunţarea la pompări se va putea realiza o economie de energie electrică de 35 milioane kWh/an, respectiv o economie a cheltuielilor anuale de circa 1,75 mil. €;
– reducerea pericolului de inundaţii prin controlul apelor de suprafaţă, din precipitaţii, interceptate de lucrările canalului. Sunt prevăzute sisteme de drenaj şi desecare ce debuşează în văile ce intersectează canalul.
Canalul Siret – Bărăgan are priză pe râul Siret în acumularea Călimăneşti şi debuşare în acumularea Dridu, urmând traseul din imaginile anexate.
Grafică: economica.net
