• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Tendințe pe piața roșiilor românești. Strategia Silviei Răileanu, proprietara ”Serele SupeR”

    Daniel Befu -

    Silvia Răileanu este proprietara ”Serele SupeR”, cea mai performantă seră de roșii din România, localizată în Biled, județul Timiș. Antreprenoarea a explicat pentru Agrointeligența care sunt, în opinia sa, opțiunile potențiale pentru producătorii care administează spații protejate. Aceasta venit cu un sfat atât pentru producătorii mari, cât și pentru cei mici.

    Pentru micii deținători de solarii, Silvia Răileanu crede că există două alternative la roșia comună, care pot fi exploatate profitabil.

    ”Producția de specialități în solarii pe perioadă scurtă nu cred că e profitabilă. La modul general nu pot vedea cum poți să vii cu specialități doar pentru 2-3 luni de producție. Noi de ce avem profitabilitate în sere? Pentru că producem din martie până în decembrie. Se observă o tendință, că în vara lui 2020 foarte mulți producători cu spații mai mici, au renunțat total să mai producă roșia mare și s-au axat toți pe varietățile mici. Nu cred că le-a fost ușor să-și comercializeze producția la un preț corect, pentru că un supermarket nu tratează cu tine pentru 2-3 luni pe an și în piață nu obții prețul pe care-l obții în supermarket. Poate doar dacă vinzi tu direct la tarabă. Însă și în piețe concurența e acerbă, pentru că și angrourile, care alimentează cu marfă piețele, să fim cinstiți, cumpără marfă ieftină din Spania și Turcia și o prezintă ca fiind românească. Micii producători care dețin solarii, în general vând către piețe, către magazinele mici și către angrouri. Pentru ei, sincer, doar roșia până-n 100 g pe ciorchine cred că ar fi profitabilă în solarii. Sau aș merge pe roșiile mari «inimă de bou». Soiurile de acest tip iarăși au trecere. Sunt întrebate și au preț și vara. La finalul zilei, ”totul depinde de flerul și strategia fiecăruia”, declară Silvia Răileanu.

    Răsaduri de roșii pentru seră

    La fel, Silvia Răileanu consideră că și producătorii mari trebuie să încerce să evadeze din capcana producției de roșii mari și fără personalitate.

    ”Producătorii mari deținători de spații protejate: în primul rând să se orienteze spre varietățile de roșii cu gust, pentru a găsi raportul optim între gust și productivitate. La roșia mare, olandezii fac 100 kg/mp. La cherry se obțin 30 kg/mp într-un an de zile. E de trei ori mai mare productivitatea la roșia normală. Trendul pieței l-am observat din primul an de activitate. De aceea am decis să trecem pe varietățile de roșii cocktail, cherry, care au un gust mai bun, mai pronunțat. Acum, ce am observat, e într-adevăr că tendința sau cel mai ușor și bine se vinde roșia care are raportul cel mai bun calitate preț. Adică nu roșiile extra. Pe zona super noi vindem bine, dar nu e atât de mare cererea. Vindem pentru că nu producem atât de mult pe zona premium. Roșiile «Strabena», acelea care au o formă de căpșună, poziționate pe zona premium, noi le producem doar pe 3.000 mp. E mică suprafața pentru România și atunci bineînțeles că le vând ușor, fiindcă sunt suficienți clienți care sunt dispuși să plătească mult pe roșii foarte bune. Însă cererea cea mai mare e pentru zona cocktail. Ăsta este trendul. Este o roșie care e mai scumpă decât roșia clasică, dar nu atât de scumpă. E mult mai bună, dar nici chiar zona premium. Eu zic că ne îndreptăm, sau cel puțin clienții, tot mai mult se îndreaptă spre zona calității, fiindcă totuși avem destui oameni în zona IT, chiar și medici, avocați, ingineri, avem o pătură medie destul de numeroasă care câștigă mult mai bine decât acum 10 ani și se orientează spre o viață sănătoasă. E tot mai vizibil impactul media, care promovează foarte mult viața sănătoasă. Observați tot trendul: «mănâncă cât mai sănătos» și focusul pe consumul de legume și fructe. Se pare că se schimbă cultura. În România se mâncau cândva doar murături și fructele care se păstrau pe iarnă. Acum nu mai vedem asta. S-a schimbat atitudinea față de alimentație. Însă cred că nivelul de trai influențează foarte mult această tendință”, conchide producătoarea.


    Te-ar mai putea interesa

    Micii fermieri – subvenție APIA de 98,80 euro/ha. Banii se virează acum în conturi Făinarea la măr. Semnele atacului, combatere Bursa ploilor – cât a plouat până astăzi în fiecare județ

    Ultimele știri

    Fermierii cu subvențiile în conturi înainte de Paște. Lista anunțată de APIA Program APIA de 1 Mai și Paște 2024. Zilele în care se mai fac plăți pentru subvenții Czajkowski, de la A050, cea mai performantă semănătoare pentru strip-till