• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Ministrul Agriculturii, Adrian Oros: Efectul Programului Tomata nu s-a văzut în agricultură, în economie!

    Roxana Dobre – Agrointeligența

    Sumele care s-au cheltuit pentru Programul Tomata nu s-au văzut în piață, legumicultorii având probleme cu valorificarea produselor iar importurile nu au scăzut, spune ministrul agriculturii, Adrian Oros. Acesta spune că banii alocați nu au avut efectul scontat și puteau fi folosiți în acest an la despăgubirile pentru secetă.

    ”Am clarificat cu Programul Tomata. Ca orice schemă de sprijin a funcționat 4 ani. Orice schemă de sprijin funcționeză 3-4 ani când din bani naționali, adică din buget, cu alte cuvinte de la cei care plătesc taxe și impozite, statul face un efort și dirijează niște bani spre un sector aflat în dificultate crezând că este o oportunitate de a lansa sectorul respectiv. Atunci s-a crezut că dacă se face această schemă de sprijin vor fi stimulați cei care fac legumicultură în câmp să o facă și în spații protejate astfel încât să fie în piață în extrasezon tomate din import. Logica a fost bună”, a explicat Oros la Agro TV.

    Acesta a subliniat că s-au alocat de-a lungul timpului în cei patru ani aproape 200 de milioane euro, dar din nefericire efectul nu a fost scontat. ”Pentru că trebuiau practic în perioada de extrasezon să scadă importurile dar din datele Institutului Național de Statistică (INS) în fiecare an acestea au crescut. Apoi au fost ani în care pe lângă importuri toată lumea producea datorită programului deodată și fermierii erau prezentați chiar în media că nu au cum să își valorifice produsele. Deci practic nu aveau piață pentru așa ceva”a arătat ministrul.

    Banii puteau merge la despăgubirile pentru secetă

    Adrian Oros a mai punctat că s-au cheltuit 4 ani câteva sute de milioane, când banii puteau fi dați acum pentru despăgubirile la secetă. ”A fost 4 ani cum a funcționat și acum cele 200 de milioane (de euro) le puteam da pentru secetă. Sau de 200 demilioane de euro puteam face canale de irigații. Se puteau face lucruri mai bune dar niciodată nu știi până nu exersezi un anumit program. S-a exersat deci 4 ani de zile, probabil punctual pentru cei care au fost serioși și au făcut treaba, dar per total agricultură românească efectul nu s-a văzut. Și nici în economie. Cifrele nu au arătat că acea infuzie de bani are un efect benefic asupra agriculturii. Și atunci la sugestia multor legumicultori care m-au întrebat dacă în România există o singură legumă, tomata. Și mi-au spus de ce nu facem programe de sprijn pentru legume în spații protejate. Și anul acesta am spus că diversificăm programul în acest fel urmând să vedem ce sume putem destina acestui program”, a mai declarat Adrian Oros.


    Te-ar mai putea interesa

    Canalul Siret–Bărăgan intră în execuție. Contract de 330 milioane de euro pentru primul tronson Gropi săpate în pământ, folosite drept depozit pentru tone de varză murată. DSVSA a intervenit 90 de zile pentru plata amenzii, apoi suspendarea permisului. Noile reguli aprobate de Guvern Cireșe bio gratis pentru cei își culeg singuri fructele. Un pomicultor a lansat o ofertă inedită: „Cât culegeți, împărțim frățește!” Strugurii cultivați în solar, o cultură de viitor. Ion Păunel: „În România sunt deja 15-20 de hectare”

    Ultimele știri

    Anunț Bruxelles: Oierii români vor primi despăgubiri pentru pierderile cauzate de interzicerea exporturilor! Este oficial: termenul până la care Guvernul trebuie să despăgubească fermierii afectați de secetă! Piața îngrășămintelor, pe un butoi cu pulbere! Dragoș Ivan, SEEFCO: ”Companiile pot acumula datorii uriașe către stat fără să scoată un leu din buzunar” Val de arșiță și secetă pedologică. ANM avertizează asupra efectelor asupra culturilor de porumb Toate tranzacțiile cu terenuri – în mâna hackerilor? ANCPI a recunoscut: Am fost atacați cibernetic!