• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Ministrul Agriculturii, Adrian Oros: Efectul Programului Tomata nu s-a văzut în agricultură, în economie!

    Roxana Dobre – Agrointeligența

    Sumele care s-au cheltuit pentru Programul Tomata nu s-au văzut în piață, legumicultorii având probleme cu valorificarea produselor iar importurile nu au scăzut, spune ministrul agriculturii, Adrian Oros. Acesta spune că banii alocați nu au avut efectul scontat și puteau fi folosiți în acest an la despăgubirile pentru secetă.

    ”Am clarificat cu Programul Tomata. Ca orice schemă de sprijin a funcționat 4 ani. Orice schemă de sprijin funcționeză 3-4 ani când din bani naționali, adică din buget, cu alte cuvinte de la cei care plătesc taxe și impozite, statul face un efort și dirijează niște bani spre un sector aflat în dificultate crezând că este o oportunitate de a lansa sectorul respectiv. Atunci s-a crezut că dacă se face această schemă de sprijin vor fi stimulați cei care fac legumicultură în câmp să o facă și în spații protejate astfel încât să fie în piață în extrasezon tomate din import. Logica a fost bună”, a explicat Oros la Agro TV.

    Acesta a subliniat că s-au alocat de-a lungul timpului în cei patru ani aproape 200 de milioane euro, dar din nefericire efectul nu a fost scontat. ”Pentru că trebuiau practic în perioada de extrasezon să scadă importurile dar din datele Institutului Național de Statistică (INS) în fiecare an acestea au crescut. Apoi au fost ani în care pe lângă importuri toată lumea producea datorită programului deodată și fermierii erau prezentați chiar în media că nu au cum să își valorifice produsele. Deci practic nu aveau piață pentru așa ceva”a arătat ministrul.

    Banii puteau merge la despăgubirile pentru secetă

    Adrian Oros a mai punctat că s-au cheltuit 4 ani câteva sute de milioane, când banii puteau fi dați acum pentru despăgubirile la secetă. ”A fost 4 ani cum a funcționat și acum cele 200 de milioane (de euro) le puteam da pentru secetă. Sau de 200 demilioane de euro puteam face canale de irigații. Se puteau face lucruri mai bune dar niciodată nu știi până nu exersezi un anumit program. S-a exersat deci 4 ani de zile, probabil punctual pentru cei care au fost serioși și au făcut treaba, dar per total agricultură românească efectul nu s-a văzut. Și nici în economie. Cifrele nu au arătat că acea infuzie de bani are un efect benefic asupra agriculturii. Și atunci la sugestia multor legumicultori care m-au întrebat dacă în România există o singură legumă, tomata. Și mi-au spus de ce nu facem programe de sprijn pentru legume în spații protejate. Și anul acesta am spus că diversificăm programul în acest fel urmând să vedem ce sume putem destina acestui program”, a mai declarat Adrian Oros.


    Te-ar mai putea interesa

    Ce fertilizant să folosim la transplantare răsaduri. Soluția vine de la Agrii O fermă de 1.500 ha este scoasă la vânzare pentru 5,8 milioane de euro: ”Este o mega-proprietate” Oierii – obligați să facă contracte de muncă ciobanilor pentru a mai primi subvenții APIA APIA anunță subvenția care a intrat în conturile fermierilor! Tratament corect pentru sămânța de floarea-soarelui și porumb

    Ultimele știri

    Studiu Agricola: Peste 84% dintre români consideră că mesele împreună contribuie la formarea unor obiceiuri alimentare sănătoase Fermierii intră cu conturile goale în Sărbători. Plata ANT-urilor ”pusă pe pauză” de APIA Motorina ieftină pentru fermieri s-a blocat la Guvern, deși are impact zero asupra deficitului bugetar Pomicultorii se pregătesc să dea piept cu înghețul târziu. Minimele sunt anunțate în Vinerea Mare Vremea se strică înainte de Paște. Anunțul meteorologilor pentru următoarele zile!