Conferința Națională Cartoful 2021: Noi strategii de încurajare a producției de cartof
Adrian Radu – Agrointeligența
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Conferința Națională Cartoful, ediția cu numărul VII, a reunit cei mai performanți cultivatori de cartof din România, alături de reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, experți și specialiști din domeniul culturilor de cartof și reprezentanți ai celor mai mari companii producătoare de tehnologii și soluții integrate pentru protecția plantelor.
Evenimentul, organizat de Agricover, a conturat radiografia pieței locale a cartofului și a analizat, în același timp, cele mai noi tendințe la nivel european. Moderată de Bogdan Miu, conferința s-a bucurat de prezența celor mai importante companii producătoare de tehnologii agricole la nivel global: SUMMIT AGRO, INTERMAG, CORTEVA și BAYER.
În cadrul discuțiilor, Federația Națională a Cartofului și-a facut auzită vocea, prin intervenția directorului executiv al asociației, Ion Moroianu, care a subliniat problema importurilor masive de cartofi, din țări precum Polonia, fenomen care a dus la reducerea semnificativă a suprafețelor cultivate cu cartofi.
“În august, pe fondul pandemiei provocate de COVID-19 trăgeam un semnal de alarmă și aduceam la cunoștința Ministerului Agriculturii faptul că prețul de vânzare al cartofului din bazinul de sud al țării a atins minimul istoric – 0,15 lei/kg, urmat apoi de un preț mediu de 0,45 lei/kg în zona tradițională. Și mai grav, după cheltuieli serioase cu depozitarea, cartoful din România se comercializează către Republica Moldova și Ucraina, deoarece în magazinele și piețele românești nu-și mai găsește locul, cu prețuri care nu depășesc 0,5 lei/kg. Practic vindem la acelasi nivel ca în 2011, prețul de cost find de 0,65 lei/kg, plus cheltuieli de depozitare de 0,07 lei/kg/lună, fără a mai menționa pierderile normale datorate deshidratării”, a declarat Ion Moroianu.
Evenimentul a beneficiat de intervenția ministrul Agriculturii, Adrian Oros, care a vorbit despre strategiile Ministerului Agriculturii referitor la cultura cartofului și a punctat necesitatea investițiilor în spații de depozitate.
”Schimbarea comportamentului cumpărătorului a influențat foarte mult producția de cartof. Dacă până nu demult consumatorul final își procura și își depozita acasă aproape toată cantitatea de cartof pe care o consuma, astăzi, preferăm să cumpărăm din magazine cantități mult mai mici. Și atunci, producătorii primari, neavând capacități de depozitate, sunt în imposibilitatea de a mențiune un stadiu de calitate corespunzător producției pe care o au. Și sunt nevoiți fie să vândă producția în toamnă, la prețuri dezavantajoase, fie să riște calitatea cartofilor pe care îî depozitează în spații improprii și să înregistreze iarăși pierderi. De aceea, cred că una dintre soluțiile primare ar fi aceea de a sprijini investițiile în spații de depozitare pentru acest produs”, a declarat Ministrul Agriculturii.
Potrivit datelor APIA suprafaţa reală cultivată cu cartofi este de 28.000 de hectare, iar producţia internă de cartofi acoperă maximum 40% din consum, restul de până la 60% din consum fiind reprezentat de importuri. În 2019, deficitul balanţei comerciale la cartofi era de aproximativ 64 de milioane de euro.
Producţia de cartofi obţinută în 2020 a trecut uşor de două milioane de tone, însă a consemnat o scădere faţă de anul precedent cu aproape 21%, când a totalizat 2,62 milioane de tone, relevă datele furnizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).
Zonele cu tradiţie în cultivarea cartofului sunt Harghita, Covasna, Braşov, Suceava şi Sibiu.
Vizionati evenimentul integral aici.
