INS: Doar 4,2% dintre țărani mai trăiesc din agricultură. Ajutoarele sociale au depășit veniturile agricole!
Roxana Dobre – Agrointeligența
Doar 1,6 la sută din veniturile lunare aLe unei gospodării provin din agricultură, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS), făcute publice marți, 6 aprilie, care notează că strict pentru mediul rural procentul este de 4,2 la sută. Aceleași cifre mai dezvăluie o realitate dură: doar 6,2% din populație își mai produce singură hrană astfel încât poate pune pe masă produse agroalimentare din resurse proprii.
Veniturile totale medii lunare pe gospodărie au fost în trimestrul IV din 2020, în termeni nominali, de 5.384 lei pe gospodărie, în timp ce pe persoană au totalizat 2.099 lei, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS). În perioada analizată, cheltuielile totale ale populaţiei au fost, în medie, de 4.627 lei lunar pe gospodărie sau 1.804 lei pe persoană şi au reprezentat 86% din nivelul veniturilor totale.
Veniturile din ajutoare sociale le depășesc procentual pe cele din agricultură
Conform datelor INS, veniturile băneşti au fost în medie de 4.997 lei lunar pe gospodărie (1.949 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 387 lei lunar pe gospodărie (151 lei pe persoană). Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (68,3% din veniturile totale ale gospodăriilor).
Potrivit INS, veniturile din prestaţii sociale care însumează 19,1% le depășesc pe cele din agricultură, care ocupă numai 1,6 la sută, la nivel urban și rural. Strict pentru zonele de la țară, veniturile provenit din agricultură însumează 4,2 la sută. Aceleași date mai arată că la formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au contribuit, de asemenea, veniturile în natură (7,2%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (6,2%), veniturile din activităţi neagricole independente (1,7%), veniturile din agricultură (1,6%), precum şi cele din proprietate şi vânzarea de active din patrimoniul gospodăriei (0,9%).
Instituţia menţionează că mediul de rezidenţă influenţează diferenţele de nivel şi, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor dintre mediul urban şi mediul rural.
Investiții minime pentru achiziționarea de terenuri sau echipamente
Cheltuielile pentru investiţii destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei (doar 0,4%). În ceea ce priveşte cheltuielile totale, principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.).
INS precizează că mediul de rezidenţă determină unele particularităţi în ceea ce priveşte mărimea şi structura cheltuielilor totale de consum. Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut, în trimestrul IV 2020, în medie, 33,7% din consumul gospodăriilor.
