Dacian Cioloș – demisie de la șefia USR!
Roxana Dobre – Agrointeligența
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Dacian Cioloş, fostul comisar european pentru Agricultură, şi-a anunţat, luni – 7 februarie demisia din funcţia de preşedinte al USR – Uniunea Salvaţi România. Decizia vine după ce, tot astăzi, în cadrul unei alte şedinţe a Biroului Naţional, proiectul propus de către Dacian Cioloş, menit să modifice structura şi funcţionarea partidului, a fost respins cu 11 voturi favorabile şi 14 împotrivă.
Potrivit G4Media, Dacian Cioloş urmează să susţină luni, de la ora 18.00 o conferinţă de presă.
Vicepreşedintele USR Dan Barna anunţa joi că liderul partidului, Dacian Cioloş, a propus o serie de modificări în ce priveşte structura şi funcţionarea partidului, precizând totodată că în cazul în care Biroul Naţional nu va vota acest program, îşi va depune mandatul. Cătălin Drulă, vicepreședintele cu cel mai mare număr de voturi, va deveni președintele interimar al USR.
Dacian Cioloș a fost președinte USR timp de patru luni, după congresul din octombrie 2021, timp în care sub mandatul său a susținut în Parlamentul European – grupul Renew Europe, raportul pe tema strategiei Farm to Fork, care prevede în esență reducerea chimicalelor în agricultură și creșterea suprafețelor de terenuri cultivate ecologic. Acesta a trecut de votul PE pe 20 octombrie.
Cele mai importante obiective propuse de Parlament în cadrul strategiei Farm to Fork:
- Reducerea utilizării de pesticide cu 50% până în 2030, o țintă pe care Parlamentul o dorește obligatorie pentru toate cele 27 de state membre. România utilizează în prezent în medie 700 de grame de pesticide la hectar, adică foarte puțin în comparație cu Olanda, care folosește 7 kg de pesticide. Media UE ar fi undeva la 2,4 kg pesticide la hectar.
- Reducerea utilizării de substanțe anti-microbiene cu 50% (antibiotice) tot până în 2030. Și aici România se plasează sub media europeană.
- Reducerea utilizării de îngrășăminte chimice cu 20% până în 2030. Și tot până atunci ar trebui să crească la 25% suprafața de terenuri agricole cu producție bio. Agricultura ecologică ocupă în prezent 3, 2% din terenurile agricole.
