• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • România ratează ocazia de a folosi îngrășământ organic pentru 20.000 de hectare de teren agricol

    Angelica Lefter -

    România ratează, anual, ocazia de a folosi îngrășământ organic pentru 20.000 de hectare de teren agricol. O companie care produce îngrășământ organic folosind ca materie primă lâna oilor atrage atenția asupra acestei resurse importante pe care România nu o valorifică.

    Țara noastră avea efective de ovine și caprine de aproape 12 milioane de capete (11,923 milioane de capete, dacă vrem să fim exacți), la nivelul anului 2020. În condițiile în care de la fiecare animal se scot în medie 2 kilograme de lână, aceasta înseamnă că România are un potențial de procesare de 24 de milioane de kilograme de lână sau 24.000 de tone, potrivit unui comunicat remis de Naked Sheep, prima companie din țară care produce un fertilizator natural din lână, către Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

    Foto: Naked Sheep

    Lucru puțin cunoscut în Romania este faptul că lâna are nutrienții necesari pentru a fi folosită ca îngrășământ organic. Adăugată în pământ, bacteriile descompun lâna, pe o perioadă lungă, în elementele sale componente. Astfel, tot ce este necesar este să adăugați o mână de lână la rădăcina plantei sau împreună cu semințele semănate, arată informarea.

    ”Lâna se poate folosi în starea ei brută sau prelucrată ca și peleți. Iată cateva avantaje ale peleților din lână, comparativ cu lâna brută: volumul considerabil redus, ușor de dozat ceea ce elimină riscul putrezirii plantei, dacă lâna este adăugată în exces”, a declarat Marius Laabs, co-fondatorul Naked Sheep, prima companie din România care produce un fertilizator natural – peleți de lână de oaie.

    Compania Naked Sheep mai arată că pentru a crea un kilogram de peleți din lână este nevoie de aproximativ 1,2 kilograme de lână, astfel că, dacă România ar dispune de mai multe unități de producție, atunci acest proces s-ar maximiza. Și mai mult, problema poluării cauzată de aruncarea lânii în natură a fost ridicată recent și de către ministrul Mediului, Tánczos Barna, s-ar reduce considerabil.

    Foto: Facebook/Daniel Manea

    Dacă din întreaga cantitate de lână s-ar realiza peleți ce pot fi folosiți drept îngrășământ organic, atunci 20.000 de hectare ar putea beneficia de un fertilizator 100% natural care va ajuta plantele să se dezvolte armonios și să producă spre cantitățile maximale.

    ”Peleții din lână ne oferă o eliberare lentă a azotului, pe o perioadă de 6 luni. Acest lucru este foarte important pentru multe dintre culturile noastre de legume. Multe îngrășăminte organice cu azot funcționează prea repede și asta înseamnă că nu sunt suficient de durabile. Riscul de levigare este redus, îngrășământul nostru rămânând în sol chiar și după multiple precipitații abundente. Adăugați în pământ, pe măsură ce peleții se înmoaie în apă, se umflă și se extind ajutând la creșterea porozității (oxigenului) din sol. Astfel, rădăcinile devin tot mai puternice și pătrund tot mai adânc în sol”, declară Lioara Vasilescu, co-fondatorul Naked Sheep.

    Folosirea peleților nu vine cu nicio restricție, deoarece peleții sunt buni pentru toate culturile. Nu sunt toxici, se pot aplica cu mâna. Sa nu uitam ca sunt un complex de nutrienți, Azot (N), Fosfat (P²O5), Magneziu (MgO), Potasiu (K²O) ,Sulf (S) sunt doar câteva dintre substanțele ce intră în compoziția lânii. Toate acestea conduc la rezultate considerabile pe termen lung, a mai afirmat Lioara Vasilescu.

    Cercetările îndeamnă spre utilizarea lânii ca fertilizator

    Timp de trei ani, doctorandul Maria Alexandra Adi, sub conducerea d-lui Prof. univ. dr. Ioan Păcurar au realizat un experiment la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj Napoca prin care se arată beneficiile utilizării ca substrat a lânii de oaie în diferite combinații cu turbă și sol de grădină, pentru cultura de tomate și arbuști de mur.

    Potrivit tezei ”Cercetări privind utilizarea lânii de oaie în culturile dendro-horticole”, se arată că lâna are capacitate mare de absorbție și de mentinere a apei, fapt care previne uscarea solului și, astfel, minimalizarea erodării acestuia.

    ”Fibrele lânii de oaie se expandează când se umezesc, aerisind solul spre avantajul rădăcinilor. Datorită conținutului de substanțe nutritive din lână eforturile refertilizării de-a lungul sezonului pot fi reduse. Contrar fertilizatorilor sintetici, lâna de oaie nu distruge solul, fapt care maximizează menținerea biodiversității”, se arată în studiul celor doi cercetători.

    O concluzie la care au mai ajuns cercetătorii este faptul procesul prin care lâna poate fi folosit ca fertilizator are costuri atât de mici încât Româna chiar ratează o șansă importantă în a ajuta agricultura autohtonă.

    Analizele efectuate reliefează aportul de substanțe nutritive N, P, K, adus de către lână solului.

    Ideea principală a cercetărilor realizate în cadrul tezei de doctorat, intitulată ”Cercetări privind utilizarea lânii de oaie în culturile dendro-horticole”, se reflectă asupra dezvoltării unei strategii inovatoare prin folosirea lânii brute de oaie. Un concept logistic, denumit pe scurt ”lâna de oaie de la fermă la câmp”, care se referă la folosirea lânii brute de oaie ca substrat în culturile dendro-horticole.

    Experimentele care au fost realizate în cadrul tezei de doctorat au urmărit o evaluare concretă a creșterii plantelor de tomate (Solanum lycopersicum L.) și mur (Rubus fruticosus), ce au la bază un substrat din lâna de oaie, rezultând posibilitatea obținerii unor culturi, respectiv recolte competitive si care să protejeze solul, precum și resursele oferite de acesta.

    Prin descompunere lâna de oaie conține o serie de substanțe nutritive.

    ”Lâna de oaie este 100% materie naturală și biodegradabilă, care nu conține nici o materie chimică sau vreun alt poluant al mediului înconjurător. Contrar fertilizatorilor sintetici, lâna de oaie nu distruge solul, fapt care maximizează menținerea biodiversității. Fibrele lânii de oaie expandează când se umezesc, aerisind solul spre avantajul rădăcinilor”, a declarat doctorandul Maria Alexandra Adi.

    De asemenea, lâna de oaie, are o fantastică capacitate de absorbție și menținere a apei, care previne uscarea solului și, astfel, minimalizarea erodării acestuia.

    Așadar, problema utilizării lânii de oaie, își poate găsi o utilitate eficientă, având în vedere faptul că lâna nici vândută nu acoperă costurile de recoltare, mai arată comunicatul companiei Naked Sheep.



    Te-ar mai putea interesa

    Terenuri agricole de vânzare în Ucraina. Noua lege funciară intră în vigoare la 1 iulie Mana la roșii: cauze, semne, tratament, prevenirea bolii la tomate Adrian Chesnoiu: Uniunea Europeană nu ne impune să unim APIA cu AFIR!

    Ultimele știri

    Perioada de retenție a animalelor în ferme omoară piața cărnii de vită din România! Invitație la Bayer Agro Arena 2021 de la Domnești, județul Argeș Start cereri la APIA pentru noile ajutoare de minimis!