De ce e educația agricolă o opțiune serioasă pentru tineri? Nu produce șomeri și te învață să-ți crești propria fermă
agrointeligenta.ro -
Elevii sunt cei mai buni ambasadori ai liceelor agricole. Mulți dintre ei le recomandă pentru că de aici ies cu o meserie, învață să facă agribusiness și să acceseze fonduri europene și alte granturi. Sau pot lucra pe un salariu decent, imediat după absolvire.
Învăţământul profesional şi tehnic agricol trăiește o tranziție care durează deja mai bine de 20 de ani. După ce au fost golite de sens, obiective și elevi, liceele agricole au devenit, firesc, ultima opţiune a copiilor care termină cursurile gimnaziale. Pentru cei mai mulți, aceaste unități de învățământ sunt cele în care ai cele mai puține șanse să iei bacul, să capeți o educație solidă și locul în care e puțin probabil să dorești să-ți petreci cei mai frumoși ani. Și asta din cauză că elevii nu au suficiente informații referitoare la oportunităţile reale pe care ți le oferă educația agricolă și nici nu știu ce vor învăța cu adevărat în aceste licee.
Consecințele: aproape 97% dintre fermierii români au doar experiența muncii câmpului și asta e valabil și printre managerii tineri, sub 35 de ani: aproape 90% dintre ei au doar „școala vieții” în agricultură, conform Raportului „Cum revitalizăm învățământul profesional și tehnic agricol din România – O viziune de finanțare prin fonduri europene”, realizat în cadrul programului ”Creștem prin educație agricolă” (CEA). Numărul fermierilor tineri cu pregătire formală în domeniu este mult mai mic decât media UE. În plus, România are a treia cea mai îmbătrânită populație de fermieri din UE, după Portugalia și Cipru. Este motivul pentru care, în câţiva ani, vom consuma hrană mai ales din import. Culturile vor fi abandonate, iar tinerii vor continua să părăsească România pentru a-şi găsi un loc de muncă.
Datele Eurostat arată că în timp ce România este țara din Uniunea Europeană cu cea mai mare proporție din populație care lucrează în agricultură (peste 20%), suntem de asemenea și în topul țărilor europene cu cei mai îmbătrâniți fermieri. Doar 3 % aveau sub 35 de ani în 2016, iar începând cu 2010, procentul fermierilor tineri a fost într-o permanentă descreștere. Astfel, necesitatea de a atrage tinerii către domeniul agricol este cu fiecare an mai mare, iar actuala, dar mai ales viitoarea Politică Agricolă Comună prioritizează reînnoirea generațională în acest sector.
Distanța de la percepție la realitate
O serie de cercetări calitative și cantitative realizate de iZi Data la solicitarea consorțiului ”Creștem prin Educație Agricolă” printre elevii mai multor liceee agricole arată modul în care au optat elevii pentru specializările acestora. Astfel, aproape 40% dintre elevii chestionați nu-și prea doreau să ajungă la aceste licee înainte de a aplica – răspunsurile lor variind între “deloc”, “nu foarte mult” și “așa și așa”. Chestionarele administrate spre finalul primului semestru al acestui an școlar arată că totuși doar 7% dintre ei “nu sunt fericiți cu acest profil; ar fi vrut să învețe altundeva”, restul până la 100% recunoscând fie că, deși nu a fost prima opțiune, sunt mulțumiți cu alegerea aceasta sau că este ceea ce și-au dorit, fiind prima opțiune pe care o aveau.
Întrebați și de planurile de viitor, elevii de clasa a IX-a au răspuns în proporție de 41% că le place ce studiază la liceu și plănuiesc să aibă o carieră în acest domeniu; în același timp, doar 22% au declarat că, cel mai probabil, își vor schimba domeniul.
“Ce faci la liceul agricol, te duci să dai cu sapa?”
„Liceele agricole, în mod nedrept, nu sunt catalogate ca fiind cele mai bune. Când le-am spus cunoscuţilor că am ales acest liceu, mulţi m-au întrebat: «Păi ce faci? Te duci acolo să dai cu sapa?». Nu este aşa. Este un liceu foarte bun, iar profesorii sunt pregătiţi şi dedicaţi”, povestește Andrei, elev în clasa a IX-a, profil Tehnician Veterinar, la Colegiul pentru Agricultură și Industrie Alimentară ”Ţara Bârsei”, din Prejmer (județul Brașov).
Nimeni nu neagă importanţa liceelor cu profil teoretic, dar învăţământul profesional şi tehnic agricol este unul care oferă şansa de a face practică în fermele didactice şi în ferme partenere; odată cu absolvirea, elevii lor să se angajeze imediat pe un salariu competitiv.
“Liceul trebuie ales din pasiune, nu pentru că este «la modă». Liceele teoretice sunt considerate cele mai bune, dar nu îţi oferă şansa de a te angaja imediat după terminarea lor. Eu, de exemplu, cu atestatul de la liceu, mă pot angaja chiar şi acum, în clasa a X-a, la orice farmacie veterinară, ca asistent”, povesteşte Denisa Avădanei. Ea urmează profilul Tehnician Veterinar, în cadrul Liceului Tehnologic Agricol „Mihail Kogalniceanu” din Miroslava (județul Iași).
Elevii de la “agricol” au planuri de business și de viață
Liceele agricole nu produc şomeri. Iar elevii din liceele care fac parte din programul “Creştem prin educaţie agricolă” sunt extrem de ambiţioşi. Deşi unii dintre ei au abia 16 ani, ştiu exact ce vor face la terminarea şcolii.
“Sunt prea multe animale abandonate. Animalele nu îşi pot purta singure de grijă atunci când e vorba despre o boală şi, de multe ori, chiar şi stăpânii sunt neputincioşi. Ajung să le piardă pentru că nu au parte de îngrijire corespunzătoare. Vreau să schimb asta în locul în care am crescut”, spune Elena Teodorescu. Ea este în clasa a XI-a, profil Tehnician Veterinar, Liceul Tehnologic ”Haralamb Vasiliu” din Podu Iloaiei (județul Iași). Meseria pe care o va avea o va ajuta să înființeze și un adăpost pentru animalele abadonate din comunitatea ei.
Urmând un liceu agricol, elevii competenţi au şansa de a merge la o facultate, chiar dacă provin din familii fără posibilităţi. În plus, absolvenţii liceelor agricole pot accesa, imediat după obţinerea diplomei de bacalaureat, fonduri de stat şi fonduri europene pentru pornirea unei afaceri.
”După absolvire, vă puteţi găsi de lucru cu salarii decente şi nu veţi fi nevoiţi să plecaţi din ţară, departe de părinţi, pentru a vă construi un viitor”, spune Florin Todiraşcu, elev în clasa a XI-a, profil Agricultură, la Colegiul Agricol „Dimitrie Cantemir” din Huşi (județul Vaslui). Familia lui are o fermă de oi, care într-o zi va fi a lui. Imediat ce a împlinit 18 ani, Florin a accesat fonduri de stat pentru extinderea fermei.
Şi Roxana Suciu, elevă în clasa a X-a la Colegiul Agricol „Traian Savulescu” Târgu Mureș (județul Mureș), va prelua afacerea familiei: “Voi accesa fonduri europene şi voi cumpăra un răcitor pentru lapte, mai mult teren, tractoare şi alte utilaje agricole. Vreau să cresc ferma de vaci de la 5 capete, cât are acum, la cel puţin 15, când termin liceul”, plănuiește ea.
Mai avem nevoie și de hrană
“Îi sfătuiesc pe elevii de gimnaziu din ani terminali să dea o şansă liceelor cu profil agricol. Întotdeauna va fi nevoie de hrană, locurile de muncă din agricultură sunt bine plătite, iar oferta este variată”, recomandă Diana Șofineți. Ea este elevă în clasa a XI-a la Liceul ”Demostene Botez” din Trușești (județul Botoșani).
Anul acesta, după Evaluarea Naţională, absolvenţii clasei a VIII-a vor completa opțiunile în fișele de înscriere, împreună cu părinții și asistați de diriginți, în perioada 8-14 iulie. Repartizarea computerizată se va face pe 16 iulie, iar absolvenții de gimnaziu trebuie să știe că au și aceste opțiuni.
“Să urmezi un liceu agricol nu înseamnă să dai cu sapa. Este mai mult de atât. Este un domeniu foarte frumos. În plus, agricultura se modernizează în fiecare zi. Iar dacă iubeşti florile, de exemplu, îmbrăţişând meseria de horticultor trăieşti frumos în fiecare zi”, povesteşte și Ana Maria Iosif. Ea locuiește în comuna Balotești și face naveta până în București, la liceu. Colegiul Tehnologic ”Viaceslav Harnaj” București a fost prima opțiune deoarece e pasionată de flori și grădinărit și, din acest motiv, a ales să dea la profilul horticultură.
În acest moment, în România mai sunt doar 57 de licee cu profil preponderent agricol, faţă de 120 câte erau în urmă cu 20 de ani, dar multe dintre ele au investit și s-au transformat și așteaptă să formeze generațiile noi de fermieri.
Creștere dublă pentru salariile din agricultură comparativ cu media
Pentru a reuși să capitalizeze oportunitățile strategiilor europene și a ”noii normalități” post-pan- demice, agricultura României are nevoie de agricultori educați și capabili să ducă cu adevărat acest sector în secolul 21. Veniturile și salariile din agricultură au crescut în ultimii ani, și ca urmare a preluării de către generația mai tânără a exploatațiilor agricole de la seniori (măsura ”Instalarea tânărului fermier” a fost printre cele mai accesate în PNDR 2014-2020), dar și datorită cererii în creștere pe piață de specialiști cu studii medii sau superioare.
Conform profesioniștilor în recrutare, în perioada de dinainte de pandemie, rata de creştere anuală a salariilor din sectorul agroalimentar a fost aproape dublă faţă de cea medie pe economie. Mai mult, Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (CEDEFOP) estimează că în România cele mai multe noi locuri de muncă create până în 2030 vor fi destinate specialiștilor în agricultură și pescuit. Astfel, peste 20 % din totalul joburilor care vor fi create vor fi din domeniul agricol.
Însă agricultura viitorului deloc îndepărtat (dacă nu deja cea a prezentului) este legată de cunoaștere: drone, biotehnologii, agricultură de precizie – termeni care în câțiva ani vor deveni uzuali, ceea ce ne găsește în România într-o situație deloc fericită: fermierii români sunt printre cei mai neșcoliți din punct de vedere profesional din UE. Generațiile care vin și care sunt astăzi pe băncile și în fermele-școală ale liceelor agricole pot schimba această situație și pot aduce un suflu proaspăt într-un domeniu strategic pentru țara noastră.
„Creștem prin Educație Agricolă” (CEA) este un program finanțat de Romanian-American Foundation (RAF) și derulat de un consorțiu de organizații din care fac parte Fundația World Vision România, Junior Achievement România, Fundația Civitas pentru Societatea Civilă și Centrul Român de Politici Europene. În ultimii 6 ani, eforturile CEA s-au concentrat pe redarea importanței învățământului tehnic din domeniul agriculturii în pregătirea specialiștilor. Campaniile CEA își propun să îmbunătățească performanța (metodele de predare, conectarea cu mediul de business, activitățile extrașcolare, soluțiile de e-learning), dar și promovarea liceelor agricole înscrise în program. Peste 50 de licee tehnologice cu profilul agricultură din întreaga țară beneficiază azi de suportul și know-how-ul consorțiului.
